La al doilea concert în România, Sting a spus că nu-şi mai doreşte decât un sfârşit împăcat.

Decor minimalist, muzica simplă a unui compozitor clasic ce cunoştea puterea liniştii, un star din elita internaţională şi un virtuoz al lăutei din Europa de Est. Asta au putut vedea cei aproape 5.000 de oameni care s-au adunat, aseară, la Sala Palatului din Bucureşti, pentru a-l revedea pe Sting, ajuns pentru a doua oară în România. O parte din public a apre ciat spectacolul experimental rezultat din această colaborare îndrăzneaţă, în timp ce alţii au simţit lipsa soundului care l-a consacrat pe muzicianul britanic. Au asistat, în schimb, la un spectacol liniştit şi sensibil, accesibil doar celor dispuşi să ignore, pentru câteva ore, lecţia showbizului comercial.

Chiar şi pentru cei mai iniţiaţi dintre spectatorii secolului al XXI-lea, muzica elisabetană este un labirint în care cu greu s-ar lăsa invitaţi, cu excepţia cazurilor în care „ghidul“ este un star pop care, de-a lungul carierei, a vândut peste o sută de milioane de discuri şi a fost distins cu 16 Premii Grammy. O recunoaşte şi Sting, care anunţa în urmă cu trei ani că rockul a murit şi abandona chitara pentru sunetul lăutei.

„Un proiect riscant“, au gândit cei care ascultau pe vremuri „Roxanne“ sau „Every Breath You Take“, cântate cu The Police, dar şi cei pentru care numele artistului s-a legat pentru totdeauna de hituri ca „Desert Rose“, „Fragile“ sau „Englishman in New York“. Cei mai mulţi admit însă că gloria trecutului a făcut ca albumul „Songs From The Labyrinth“, lansat cu doi ani în urmă de Sting în colaborare cu artistul bosniac Edin Karamazov, virtuoz al lăutei, să se vândă până acum în peste un milion de exemplare.

Pe scena Sălii Palatului a urcat aseară un Sting complet reinventat, deşi în mod evident clădit pe temeliile vechi. O sală plină, în jur de 5.000 de oameni, l-a ascultat. Alte aproape două sute de „ghinionişti“ fără bilete au sperat înaintea concertului să-l audă, îmbulzindu-se fără folos în faţa intrării.

Vocea lui sună la fel, dar faţa îi este acoperită de o barbă deasă (în care se văd încă firele albe - pentru cei care au crezut că, temându-se de bătrâneţe, artistul a încercat retuşuri cosmetice), este vegetarian, practică yoga şi cântă acompaniat de lăută. În tinereţe, îşi propusese să aibă bani şi faimă. „Suntem în aşa fel construiţi încât cu greu putem presupune că cineva ar putea fi pe deplin satisfăcut. Acum însă îmi doresc să mor fericit“, spunea Sting cu puţin înainte de începerea concertului. „Cât mai târziu, dar fericit şi înconjurat de oameni care să mă iubească“, a adăugat acesta.

Muzică din secolul al XVI-lea, cântată de Sting

Spectacolul a debutat, brusc, cu muzică elisabetană, acompaniată la lăută. „Lăutele noastre sunt făcute aici, în România, de Cezar Mateescu. Sunt foarte mulţumit“, a spus artistul în momentul în care s-au stins aplauzele care i-au apreciat prima demonstraţie la lăută. Aplauzele au însoţit vocea lui Sting de-a lungul acordurilor melancolice şi publicul a descoperit, astfel, câteva dintre piesele mai puţin cunoscute, de pe noul album: „Flow my Tears“, „Come Heavy Sleep“, „Come Again“, „In Darkness Let Me Dwell“. Aceste piese ale lui Dowland nu sunt uşor de cântat, atenţionează critica, care evită să-l compare pe Sting cu cei care au făcut-o mai bine ca el în trecut.

Experimentul însă este demn de ascultat şi de luat în seamă, mai ales pentru cei dispuşi să-şi imagineze că Dowland însuşi era un fel de star pop în Anglia secolului al XVI-lea. „Cânta despre singurătate şi despre disperare, dar, în mod paradoxal, muzica lui te umple de optimism şi îţi dă curaj“, spune Sting. „In my life“ - a anunţat muzicianul britanic înainte să ia el însuşi lăuta pentru a demonstra ce a învăţat în cei câţiva ani de ucenicie.

Hituri în cheie clasică

Primele acorduri ale piesei „Fields of Gold“, un hit Sting din anul 1993, au făcut sala să explodeze pentru prima dată ca pentru un show pop, după o primă parte în care a ascultat piese de pe albumul „Songs From The Labyrinth“. Spre dezamăgirea celor care aşteptau ca artistul să continue cu versiunea unplugged a pieselor sale celebre, acesta a anunţat o incursiune în muzica britanică. „Fragile“ sună bine şi pe acordurile executate la acest instrument de maestrul Edin Karamazov. Alături de cei doi, corul Stile Antico, specializat în muzică din secolele XVI-XX, a îmbogăţit piesa cu o „tuşă“ celtică - apreciată de public cu aplauze.

„Message in a Bottle“ a anunţat o a treia parte a spectacolului care a smuls uralele sălii. A urmat „Every Breath You Take“, probabil cea mai cunoscută piesă din vremea trupei The Police, pe lângă „Roxanne“, care a răsunat imediat după.

După o oră şi jumătate de cântat însă, timp în care artiştii au ieşit pentru două bisuri, Sting a părăsit, din păcate, scena sălii mai puţin aplaudat decât poate ar fi meritat.

INTERES

Artistul a cerut cărţi despre istoria României

Sting, care a ajuns luni seară în România, a luat masa cu reprezentanţii Emag!c Entertainment, organizatorii concertului de la Bucureşti, cărora le-a spus că este interesat de istoria României şi că şi-ar dori să citească mai mult despre asta. Artistul britanic a întrebat dacă ar putea primi câteva materiale în limba engleză, iar organizatorii i-au dăruit o carte de istorie a României, una despre mănăstirile din Bucovina şi un DVD cu imagini din ţara noastră. „Mă pasionează cultura şi istoria României“, a declarat Sting pentru „Evenimentul zilei“. „Sunt interesat de cultura latină şi îmi place foarte mult şi limba“, a spus el, înainte de a învăţa să spună „bună ziua“ şi „mulţumesc“ în română. Nu a auzit de Ştefan cel Mare şi a izbucnit în hohote de râs când cineva a pomenit de Dracula. Va citi, a promis, şi va stabili apoi dacă are o perioadă sau vreun personaj favorit. Imediat după concert, artistul britanic a plecat către Zagreb, unde are programat mâine următorul spectacol.