Președintele interimar Ilie Bolojan a participat la o întâlnire a liderilor de stat și de guvern dedicată securității în Ucraina, care a avut loc la Paris. Cu această ocazie, el a reafirmat angajamentul pe care l-a făcut România față de stabilitatea regiunii. La eveniment au fost prezente 31 de țări, împreună cu reprezentanți ai NATO și Uniunii Europene.

România și-a reiterat sprijinul pentru Ucraina și se implică în discuțiile europene despre întărirea securității după încetarea focului. Ilie Bolojan a subliniat că România nu va desfășura trupe în Ucraina, dar va participa la negocieri tehnice și militare pentru elaborarea strategiilor de apărare.

Armistițiul de la Marea Neagră: o șansă pierdută pentru Rusia

Unul dintre subiectele importante abordate a fost acordul de încetare a focului în Marea Neagră, care a fost stabilit pentru o durată de 30 de zile.

„Țările prezente salută ajungerea la acest acord, însă constatăm că, deși Ucraina a fost de acord ca acesta să fie extins nu doar la navigația pe Marea Neagră, ci și la spațiul terestru și aerian, nu s-a ajuns la un astfel de consens. Atunci când apare o probă care nu poate fi contestată, devine clar că Rusia nu a acceptat aceste condiții”, a decllarat Bolojan.

El a adăugat, de asemenea, că „teoria conform căreia unii vor pace și alții război a fost infirmată prin aceste negocieri. Din acest punct de vedere, țările prezente au convenit să susțină în continuare sprijinul pentru Ucraina și întărirea flancului estic”.

România implicată în grupul de monitorizare a armistițiului

Ilie Bolojan a subliniat că „în ceea ce privește monitorizarea armistițiului de 30 de zile, urmează să se formeze un grup de lucru pentru a coopera în vederea monitorizării respectării acestei înțelegeri”.

Datorită poziției sale strategice, România va fi implicată activ în acest proces.

„Întrucât înțelegerea se referă la Marea Neagră, o zonă strategică pentru România, iar portul Constanța este cel mai important port la Marea Neagră, țara noastră va participa la acest grup de lucru. Prin infrastructura pe care o deține – radare, drone, poliția aeriană – dar și prin colaborarea cu Turcia și Bulgaria pe partea de deminare, România va contribui la respectarea acestui acord”, a mai afirmat Bolojan.

„Cea mai sigură forță de garantare a păcii este ca Ucraina să rămână cu o armată puternică. Astfel militarii europeni nu vor intra în conflict. Ucraina a reușit să-și formeze o industrie de apărare, care are capabilități ce pot fi preluate de țările UE“, a revenit apoi Bolojan.

Sprijinul acordat Ucrainei și sancțiunile impuse Rusiei de România

Un alt subiect abordat a fost sprijinul acordat Ucrainei și consolidarea flancului estic.

„România are un interes major în susținerea Ucrainei, întrucât, în caz contrar, există riscul de prăbușire a frontului, iar, practic, ucrainenii sunt cei care țin pericolul la distanță. Orice cădere a Ucrainei ar însemna complicații și o posibilă înaintare a conflictului spre vest”, a declarat ilie Bolojan, președintele interimar.

El a confirmat că ajutoarele stabilite în cadrul reuniunii Consiliului de săptămâna trecută vor continua să fie oferite. De asemenea, s-a discutat despre menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei.

„Sunt două aspecte. În ceea ce privește întărirea flancului NATO înseamnă că toate planurile pregătite pentru această zonă să fie continuate fără probleme și e posibil ca în perioada următoare să se discute și de o creștere a prezenței NATO pe Flancul Estic.

În ceea ce privește garanții de securitate, problema nu a fost tratată astăzi. Dacă se va decide asta, aceste forțe de descurajare nu pot acționa decât sub un mandat internațional de tip ONU. Această chestiune nu a fost discutată astăzi fiind că nefiind în apropierea unui acord de pace“ a mai spus Bolojan.

România nu va desfășura trupe în Ucraina

Un alt subiect discutat a fost cel al forțelor de menținere a păcii. El a subliniat că aceste forțe „nu ar fi desfășurate în zona liniei de front, ci ar putea fi localizate pe flancul estic sau la o distanță considerabilă de front, în Ucraina.

De asemenea, tranzitarea acestor forțe se va face prin România. Vom participa, așadar, ca țară de tranzit la discuțiile care vor permite Statului Major să fie pregătit pentru eventualele scenarii.

Aproape toate țările UE, cu excepția a două țări, vor face s-a stabilit la Consiliul UE. Asta nu înseamnă state care nu sunt din interiorul UE nu vor acorda sume suplimentare. Astăzi o parte din țări au anunțat explicit sumele“, a mai declarat Ilie Bolojan.