Din cuprinsul articolului
Ilie Bolojan atrage atenția asupra unei disfuncționalități semnificative în sistemul de pensii din România: numeroși angajați din sectorul public ies la pensie mult mai devreme decât în alte state europene, iar ulterior revin în același sistem, cumulând pensia cu salariul. Situația, susține premierul, a scăpat de sub control și necesită măsuri urgente.
Ilie Bolojan spune că această practică generează inechități
Ilie Bolojan a explicat că deși nu sunt foarte mulți care se pensionează chiar la 45 de ani, numărul celor care ies din activitate în jurul vârstei de 50 de ani este în creștere.
Premierul subliniază, de asemenea, că această practică generează inechități și pune presiune pe bugetul public, în contextul în care numărul angajaților la stat este prea mare în raport cu cel al contribuabililor.
Premierul a precizat că este nevoie de o legislație clară care să limiteze posibilitatea cumulării pensiei cu salariul pentru angajații din sistemul public. „Nu este neapărat o problemă de cumul pensie-salariu, ci de faptul că prea mulți se pensionează prea devreme. Vârsta de pensionare trebuie aliniată la standardele normale”, a subliniat el.
Un alt aspect care ridică semne de întrebare este valoarea pensiilor
Potrivit lui Bolojan, vârsta medie de pensionare în unele sectoare este de 48 de ani, iar pensia medie ajunge la 5.000 de euro anual, o realitate care a generat surprindere chiar și în rândul decidenților.
Premierul a transmis că aceste anomalii trebuie corectate, iar reformarea pensiilor speciale reprezintă un obiectiv clar în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Întrebat dacă vor fi modificate prevederile legale astfel încât pensionările anticipate să nu mai fie posibile, Bolojan a confirmat că acest aspect va fi inclus în al doilea pachet legislativ. „Este o problemă de echitate socială, dar și un angajament asumat în cadrul PNRR”, a explicat premierul.
ILie Bolojan, despre contribuțiile sociale și sprijinul pentru mame
Premierul a abordat și subiectul contribuțiilor de asigurări de sănătate (CASS) în cazul mamelor aflate în concediu de creștere a copilului. El a menționat că, deși s-au menținut unele excepții în proiectul legislativ, nu toate facilitățile au putut fi păstrate.
„Ar fi fost de dorit să păstrăm toate scutirile privind plata contribuțiilor, dar contextul economic nu mai permite acest lucru”, a spus Bolojan.
El a punctat și necesitatea reducerii risipei din sistemul public, adăugând că orice ajustare trebuie făcută ținând cont de realitățile economice ale țării. În privința indemnizațiilor pentru mame, premierul a comparat situația din România cu cea din Germania, unde durata concediului maternal este de un an, iar sprijinul financiar reprezintă 65% din venitul obținut anterior, a concluzionat Ilie Bolojan, în interviul de la digi24.ro.
