”Avem un număr de cazuri deloc mic”, a declarat directorul Departamentului de Boli Infecțioase al Institutului de Sănătate, Giovanni Rezza, explicând că în Italia „s-a ajuns la a doua sau a treia generație de infectări”. Cu toate acestea „principalul focar este circumscris, epicentrul epidemiei aflându-se aproape în întregime în zona Lodi, plus două focare mai mici în regiunea Veneto”. Însă pentru moment, virusul nu se opreşte: „Ne așteptăm în continuare la o creștere a cazurilor, cel puţin până când măsurile luate vor avea efectele dorite”. Potrivit cotidianului La Repubblica, Guido Silvestri, șeful Departamentului Patologie al Universității Emory din Atlanta, este de părere că ” virusul Covid-19 va infecta în continuare multe persoane”.

Primăvara poate limita răspândirea virusului?

Un ajutor pentru oprirea virusului ar putea veni din partea primăverii. Potrivit lui Silvestri, este „posibil ca factorii genetici și / sau de mediu (de exemplu, temperatura mai ridicată) să poată limita cumva răspândirea Covid-19”. Fenomen care pare să se întâmple deja în țările din sud-estul Asiei și nu numai: „Mă gândesc la Indonezia, India, Thailanda, Bangladesh, Africa. Poate că temperatura joacă un rol în limitarea epidemiei”. Și dacă răspândirea coronavirusului ar depinde și de factorii de mediu, în acest caz căldura primăverii l-ar putea atenua. Însă, specifică expertul, „momentan, acestea sunt doar speculații și, mai ales, trebuie prevenite noi infecții”. Prin urmare, pentru a înțelege tendința și durata epidemiei, trebuie să așteptăm. Între timp, singurul lucru de făcut este să încercăm să rupem lanțul infecțiilor, prin măsurile pe care le avem în prezent: diagnosticarea și carantina. De asemenea, aşa cum explică Silvestri în Repubblica, trebuie să lucrăm pentru a convieţui cu virusul: „Aici, pregătirea sistemului de sănătate pentru protejarea celor mai fragili va face diferența”.

”Am descoperit două mutaţii genetice interesante ale coronavirusului”, a anunţat  Massimo Ciccozzi, epidemiolog la Universitatea Campus Bio-Medico din Roma, care explică că a studiat „mutațiile din genomul viral al coronavirusului pus la dispoziție de cercetătorii chinezi”. Astfel, oameni de ştiinţă au descoperit că virusul Covid-19 a devenit „mai contagios, dar mai puțin letal decât Sars”. Rata de letalitate este, de fapt, de 2,8%, față de cea de 9,8% a bolii care a circulat între anii 2002 și 2003. Activitatea specialiștilor nu se oprește însă aici: „Continuăm cercetările pentru a înțelege dacă au existat mutații ale virusului de la începutul epidemiei până astăzi și dacă se poate verifica o creștere a letalității”. Posibilitatea apariţiei unor mutații ale virusului de la începutul epidemiei până astăzi este o altă variabilă care face dificilă prezicerea duratei epidemiei. Până în prezent, Organizația Mondială a Sănătății a exclus existenţa unor mutaţii substanțiale, însă „cu cât circulă mai mult, cu atât se înmulţeşte mai mult”.

De aceea, pentru moment, este greu să facem predicții privind durata epidemiei, însă experții par să fie de acord asupra unui fapt: nu va dura doar câteva săptămâni și va trebui să ne obișnuim să convieţuim cu virusul luni întregi. Câte? Deocamdată nu se poate spune.

Articol de Francesca Bernasconi

Traducerea: Cătălina Păunel – RADOR

Te-ar putea interesa și: