Editura Evenimentul si Capital

Cum își apără ștabii de la ÎCCJ privilegiile de nomenklaturiști ai magistraților. România lui Cristoiu

Autor: | | 2 Comentarii | 7429 Vizualizari

Grație sesizării depuse de Guvern, Curtea Constituțională ne-a atras atenția asupra ilegalității în care își desfășura activitatea Înalta Curte de Casație și Justiție. Gheorghe Piperea, nu doar avocat, dar și familiar al televiziunilor, a explicat didactic, pe înțelesul tuturor, într-una din edițiile emisiunii România9, această incredibilă realitate de la ÎCCJ, ivită pe vremea sinistrei Livia Stanciu, cea care a băgat-o la pușcărie pe Rarinca, numai pentru a nu-i da banii care-i datora, și continuată cu brio sub măreața președinție a Cristinei Tarcea, un magistrat care, după ce a lăsat o vreme impresia că zburdă pe imaș s-a dovedit că-și știe țărușul de care e legat lanțul.

În cazul ei, lanțul era destul de lung pentru a ne trage pe sfoară. După cum se întîmplă cu toți cei care iau lumină din cazărmi, la un moment dat, Cristinei Tarcea i s-a dat ordin să intre în rînd și să ia poziție de drepți. Judecătoarea care ne încîntase prin pledoaria pentru independența Justiției a devenit peste noapte o tovarășă cu literă mică, dreptul de a purta literă mare aparținînd Tovarășei.

În 2013, s-a adoptat Legea nr. 255/2013 prin care se modifica Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.

Legea prevedea următoarele:

Completul de judecată de cinci de la ÎCCJ se trage la sorți. Toți cei care urmează să participe, inclusiv ștabii ÎCCJ, se supun acestei proceduri în acord cu imaginea Justiției de persoană oarbă. Sorții pot decide componența unui anumit complet. Sorții pot decide pînă la urmă dacă un acuzat e sau nu trimis la pușcărie. Potrivit Legii, dacă sorții nimeresc într-un complet un ștab, acesta devine automat șeful completului. Prevederea era aiurea. Prin ce e mai bun un ștab de judecători decît un judecător pur și simplu de la Înalta Curte? Prin nimic. Ba chiar dacă ne gîndim bine, un judecător pur și simplu e mult mai bine pregătit și mult mai onest profesional decît un ștab din Justiție.

Dacă nu știți, vă spunem noi:

La Înalta Curte de Casație și Justiție sînt nu numai judecători.

Sînt și ștabi ai judecătorilor. Un fel de nomenclatură a judecătorilor de la Înalta Curte; vicepreședinți, președinte. După ce criterii unii sînt ștabi și alții subordonații ștabilor ne dăm seama din cazul Livia Stanciu. Procuroare între 1980 și 1994, nouă ani în regimul comunist, cînd procurorii erau ,alături de securiști, instrumentele dictaturii, distinsa devine peste noapte judecător la Tribunalul Galați, apoi judecător la Curtea de Apel Galați, de aici sub regimul Băsescu e cocoțată direct , fără scară, pe craca de judecător a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În 2010 e suită de Sistemul instituțiilor de forță și mai sus, în funcția de președinte al Înaltei Curți. Stă șefă a ÎCCJ pînă la pensie, în 2015, cînd e trecută de Klaus Iohannis, drept răsplată, pentru că l-a făcut președinte mușamalizîndu-i un proces de incompatibilitate.

Pe parcursul șefiei sale Înalta Curte de Casație și Justiție a fost transformată în debaraua Binomului SRI- DNA. Cînd era nevoie de o scoatere din joc a cuiva se apela imediat la Tovarășa Stanciu. Despre caracterul unui ștab la ÎCCJ spune totul afacerea Mariana Rarinca. Ca să nu-i dea Marianei Rarinca banii pe care îi datora, Tovarășa Livia Stanciu apelează la Codruța Kovesi, potrivit zicalei cu o mînă spală pe alta și amîndouă cizmele sergenților majori mesianici. Se vîră pe fir și conducerea SRI după ce Tovarășa Stanciu le amintește sergenților majori mesianici de porcăriile care i s-au cerut și pe care ea le-a îndeplinit.

Pe măsură ce urci în ierarhia instanțelor de judecată crește depărtarea de exigențele profesiei de magistrat. La Înalta Curte nu ajung decît anumiți judecători, cei care pot fi controlați, iar șefi ai acestora nu pot fi decît cei desemnați de Sistem. De regulă cei care se înghesuie la șefii sînt judecători roși de ambiții de putere. Un judecător autentic nu e tentat de șefii în domeniul său de activitate, așa cum marii reporteri nu se omoară să conducă secții sau chiar redacții. La noi însă, unde doar șefii contează, nici în activitatea Parchetelor, nici în cea a Judecătoriilor, n-au fost cultivați pînă acum decît șefii. La DNA de exemplu, spre deosebire de parchetele antimafia din Italia, vedete au fost doar șefii și nu procurorii care au dus dosare grele. La fel și în Justiție. Vedeta Înaltei Curți de Casație și Justiție e doar președinta Cristina Tarcea, prin aparițiile sale publice de activistă de partid, și nu un judecător care a soluționat vreun dosar greu.

Ștabii sînt inferiori judecătorilor nu numai pentru că depind de Noua Securitate, dar și pentru că, avînd și obligația de a plimba hîrtii dintr-un loc într-altul, n-au timp să studieze dosarele. Ca să nu mai spunem că, în timp ce un judecător pur și simplu, nare treabă decît cu avocații și procurorii dintr-un dosar, un ștab se vede cu tot felul de ștabi politici și din Servicii, pe la tot felul de sindrofii cu păhărele și gustări, și e mult mai dispus decît un judecător obișnuit să țină cont de jocurile politice sau de invocarea interesului național din partea sergenților majori mesianici. Ce fac ștabii în interpretarea Legii? Decid prin Hotărîri ,începînd cu Hotărârea nr. 3/2014, ca doar patru dintre cei cinci judecători să fie trași la sorți. Al cincilea, care e și președintele Completului, e numit de ștabii de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Dintre cine? Cum dintre cine? Dintre ei, ștabii. Judecători care fac în așa fel încît Justiția să nu mai fie oarbă, ba chiar să fie prevăzută cu un telescop, să vadă pe cine să achite și pe cine nu.

Asta-i culmea culmilor! Unde a fost fotografiat Grigore Lese, dupa scandalul de la Targu Lapus! Fanii au luat foc

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI