Țapii ispășitori, niciodată prinși. Huliganii-fantomă, folosiți de Jandarmerie și serviciile secrete pentru spargerea protestelor

Țapii ispășitori, niciodată prinși. Huliganii-fantomă, folosiți de Jandarmerie și serviciile secrete pentru spargerea protestelor

Asemănările izbitoare între violențele de stradă care au avut loc în România, după 1990, conduc către o ipoteză sinistră: provocatorii se află sub controlul unor instituții de forță, precum serviciul secret al Internelor - DIPI sau Brigada Specială a Jandarmeriei. În plus, tot mai multe mărturii arată că în spatele acestor instituții s-ar afl a oameni politici. Cu toate acestea, vinovații din spatele evenimentelor sângeroase, precum cele din ianuarie 2012, au scăpat nepedepsiți. O retrospectivă a violențelor din 2012, din Piața Universității, și a celor din 2018, din Piața Victoriei, indică faptul că, pentru a destabiliza manifestațiile pașnice, au existat planuri bine puse la punct. Întrucât jandarmii trebuie să aibă un motiv ca să intervină, grupurile de agitatori acționează la momentul oportun pentru a declanșa haosul.

Ancheta declanșată de Parchetul Militar în cazul violențelor care au avut loc pe 10 august, în Piața Victoriei, poate deschide o nouă filă în istoria manifestațiilor violente de stradă. Procurorii au la îndemână imagini, mărturii și probe care pot stopa fenomenul așa-zișilor ultrași infiltrați printre manifestanții pașnici. Despre cine sunt aceștia și cine se află în spatele lor a dezvăluit jurnalistul Dan Andronic. Acesta a făcut o paralelă între evenimentele care au avut în ianuarie 2012, izbucnite după demiterea lui Raed Arafat și care au condus la căderea Guvernului Boc și cele din august 2018.

„2012. 2018. Violențe în centrul Bucureștiului. Jandarmii se bat cu niște huligani-fantomă. Oameni nevinovați intră la mijloc și încasează bastoane și gaze. După violențe, nu se mai aude nimic. Nu sunt arestări, nu sunt dosare trimise în instanță, totul se mușamalizează. Pare că au fost huliganii-ninja. Cine sunt? Galeriile de fotbal, mi se răspunde. Cine-i controlează? DGIPI și Brigada de Intervenție a Jandarmeriei, mă lămurește cineva. De ce nu-i prinde nimeni niciodată? Urmează o avalanșă de răspunsuri. Pentru că răspund la comenzile politicienilor. Pentru că în 2012 am văzut niște stenograme cu convorbiri între șefii galeriilor și personaje importante. Pentru că, deși se știe că acum în Piață au venit galeriile de la Dinamo, Steaua și Universitatea Craiova, nimeni nu are interesul să meargă mai departe. Pentru că răspund la comenzile DGIPI, care ia comenzi de la alții...Înțeleg. Poanta-i veche, prostu-i nou! Cine-i prostul? Aici este adevărata întrebare, iar ancheta Parchetului ne poate lămuri”, a scris Dan Andronic pe contul său de Facebook.

De ce nu intervin jandarmii înainte?

Și în 2012, și în 2018 s-a vorbit despre prezența membrilor galeriilor la manifestații. Scenariile confruntărilor cu ultrașii este repetat de jandarmi, în cadrul pregătirilor pe care le fac în poligon. Totuși, huliganii vin, mereu, pregătiți. Nici anul acesta și nici în urmă cu șase ani aceste grupuri nu au fost anihilate, înainte să provoace violențele. Explicația jandarmilor: nu pot interzice oamenilor pașnici dreptul la exprimare și nu pot interveni decât dacă izbucnesc violențe!

Șef de galerie, membru de partid

În urmă cu șase ani, în cadrul emisiunii „Sinteza zilei“, la Antena 3, s-a prezentat o posibilă legătură între Ellias Bucurică, lider de galerie la Dinamo București și UNPR. Fotografiile îl arăta pe Bucurică la lansarea lui Neculai Onțanu în cursa pentru Primăria Capitalei. El a fost și la evenimente electorale unde scanda numele lui Gabriel Oprea. Bucurică s-a aflat în fruntea unui grup de persoane care se îndrepta către Piața Universității. La proteste au participat și așa-numiții huligani, suporteri ai mai multor echipe de fotbal - Steaua, Dinamo, Petrolul Ploiești și Craiova.

 

Poliția Capitalei contrazice Jandarmeria

Misterul din jurul atacului brutal asupra jandarmeriței și a unui coleg de al său, în timpul protestelor din 10 august, din Piața Victoriei, a fost elucidat de oficiali ai Poliției Capitalei. Aceștia au transmis că „mascații” de la Serviciului Acțiuni Speciale (SAS) au intervenit la solicitarea femeii-jandarm și nu invers, așa cum declaraseră, după incident, reprezentanții Jandarmeriei. La ora 23.00, prin 112, au fost sesizate violențe în zona unui fast food. Jandarmerița a cerut sprijin. „Mascații Poliției nu au găsit distrugeri și au primit ordin să se retragă. Când au vrut să plece, un grup violent i-a înconjurat. Zeci de persoane au lovit caroseriile, iar unii pe jandarmii din exterior. Au scăpat abia după intervenția jandarmilor.

 

Legături suspecte între șefi din Jandarmerie și izbucnirea violențelor

Prezența în stradă a „omului în alb” la manifestația din 10 august 2018 amintește de o situație similară, din 2012. Anul acesta, cel identificat ca fiind coordonatorul trupelor de intervenție ale Jandarmeriei s-a dovedit a fi Cătălin Paraschiv, șeful Brigăzii „Vlad Țepeș”.

În anul 2012, însă, un martor a povestit, în emisiunea „Sinteza zilei”, legăturile dubioase între un oficial, „pe care toți șefii în uniformă de la Jandarmerie îl salutau” și izbucnirea violențelor sângeroase care au avut loc în ianuarie. Tânărul a fotografiat, în Piața Universității, mai mulți „civili” cu căști la urechi care coordonau trupele de intervenție.

Unul dintre aceștia (foto), a povestit martorul, i-a atras atenția după ce, la un moment dat, a plecat precipitat în spatele Teatrului Național. „La cinci minute după ce s-a întors lângă mașinile Jandarmeriei, au izbucnit violențele, s-a aruncat un Cocktail Molotov”, susține Sorin, martorul care a relatat, în 2012, episodul la Antena 3. Dubios i s-a părut că, în loc să se îngrijoreze de izbucnirea violențelor, omul părea mai relaxat.

„Civilii” coordonau acțiunea

Sorin l-a urmărit pe acest personaj și a observat că scenariul se repeta: cu cinci minute înainte de izbucnirea unui nou scandal, dispărea. Apoi, în timpul violențelor, se posta la vedere. „El era peste tot. Și în partea jandarmilor, și în partea manifestanților”, susținea martorul. Un alt aspect relatat de Sorin: „Am făcut armata și știu că o sută de jandarmi pot face față la 150 de huligani, dar acolo era un joc de-a șoarecele și pisica pentru că, așa cum am văzut, când lucrurile deveneau mai fierbinți, jandarmii împingeau manifestanții spre grupul de huligani”. Fostul purtător de cuvânt al Jandarmeriei, Florin Hulea, a recunoscut că, printre civilii fotografiați de Sorin se numărau fostul șef al Jandarmeriei Române, generalul Zoltan Balint, comandantul Brigăzii Speciale de Intervenție „Vlad Țepeș” și șeful jandarmeriei București, generalul Eugen Meran. Acesta din urmă a fost demis, după manifestațiile izbucnite după demiterea lui Raed Arafat, care au condus la căderea Guvernului Boc.

Primul moment în care huliganii au strigat „Avem gabori civili printre noi!

În perioada 12-24 ianuarie 2012, manifes tanți din București și din întreaga țară au ieșit în număr mare în stradă pentru a cere demisia premierului de atunci, Emil Boc. „Capsa” care a detonat atunci „butoiul cu pulbere” al nemulțumirilor a fost un proiect de lege care prevedea „privatizarea” SMURD și înlăturarea din funcție a coordonatorului serviciului de urgență, Raed Arafat. În scurt timp, strigătele protestatarilor s-au generalizat, iar țintele scandărilor au devenit Traian Băsescu și Emil Boc. Atunci, mai mulți actori de pe scena politică - în principal politicieni de la Uniunea Social Liberală (n.r. condusă în tandem de Victor Ponta și Crin Antonescu) au încercat să obțină capital electoral, până când oamenii au început să strige „PDL și USL, aceeași mizerie!”.

Mișcările de stradă din ianuarie 2012 au fost cele mai importante după evenimentele din 1990 din Piața Universității, deoarece niciodată nu se mai adunaseră între 1.000 și 10.000 de oameni la Kilometrul Zero în Capitală. Protestele vehemente au degenerat în acte de violență în 14 și 15 ianuarie, când Jandarmeria a folosit inițial spray-uri lacromogene, apoi butelii cu gaze și grenade iritante împotriva manifestanților. La o temperatură puțin peste zero grade, în seri consecutive de ianuarie, fără zăpadă, protestatarii au răspuns scandând „Asasini-gabori (n.r. - polițiști) asasini!”.

Mulțimea pașnică se afla grupată fie la fântâna de la Universitate, fie pe peluza Teatrului Național, iar când rândurile protestatarilor se îngroșau, acestea blocau B-dul I.C. Brătianu pe ambele sensuri. O torță aprinsă aruncată din mulțime în zona Kilometrului Zero, care a aterizat în gluga unui protestatar, apoi o ploaie scurtă de pietre, care de această dată și-au găsit traiectoria către căștile jandarmilor, au fost semnalele care au dat startul unor adevărate lupte de stradă. Încă din după-amiaza zilei de 15 ianuarie, printre cei aflați la Univesitate umbla vorba că galeriile echipelor de fotbal vor veni la protest. Câteva grupuri de suporteri erau ușor de recunoscut, după modul în care scandau (n.r. „Avem gabori civili printre noi! - semn că îi recunoscuseră pe jandarmii infiltrați, fără uniforme) și gesturile făcute cu mâinile, ca în tribune. Atacul a pornit, însă, din zona Palatului Șuțu, departe de cele două zone în care se strângeau oamenii de obicei, astfel încât un detașament de jandarmi i-a urmărit pe huligani până în Piața Unirii. Pe drum, ultrașii au făcut baricade, au incendiat chioșcuri și au dislocat borduri și piatră cubică, pe care le-au aruncat în direcția forțelor de ordine. Jandarmii au avut atunci pretextul de a trece la rețineri fără „discriminare”: protestatari pașnici, ultrași sau jurnaliști - toți care le-au ieșit în cale și-au petrecut restul nopții la secție. Tot atunci, Jandarmeria a descoperit Cultura, episod devenit viral pe internet:

Jandarm: „De unde sunteți voi, mă?

Jurnalist: De la TuStiai.ro, suntem site de cultură...

Jandarm: Site de cultură? Luați site-ul de cultură și băgați-l în dubă!”

„Ultrașii” au spart mitingul #Rezist în 2017. Jandarmii și protestatarii știau că vor veni

Protestele din februarie 2017 s-au îndreptat împotriva guvernului PSD și politicienilor care, în iarna lui 2012, chicoteau la injuriile scandate la adresa Puterii de atunci. Violențele au început în noaptea zilei de 31 ianuarie, atunci când ministrul Justiției de la data respectivă, Florin Iordache, a anunțat adoptarea tacită a Ordonanței 13, apoi s-au transformat în lupte de stradă pe data de 1 februarie.

Protestatarii, care scandau împotriva corupției, s-au strâns în Piața Victoriei începând cu orele 14:00. Cei care manifestau au afișat pancarte pe care scria „Copiii revoluției sunt aici”, cu trimitere la o celebră fotografiei din 1989 - „Copiii noști vor fi liberi”, precum și unele care îl vizau pe șeful PSD -„Liviu Dragnea nu fi trist, la Jilava au dentist!”. Un singur protestatar din toată Piața a scris pe un carton un mesaj obscen, fără a-i trece prin cap că, un an mai târzu, alții îl vor prelua ca număr de înmatriculare la mașini: „M..e PSD - atâta pot să mai spun!”, a fost mesajul tânărului, pe care și-l atârnase de rucsac.

În zona în care se afla, undeva spre marginea spațiului delimitat de jandarmi cu garduri, oamenii amorțiți de frig șopteau în barbă încă de la orele 16:00: „Diseară vin ăia din galerii”. Jandarmii începuseră și ei să-și rotească ochii după fulare cu însemne, glugi și cagule, numai că în marea de oameni majoritatea se potrivea descrierii, din cauza gerului. În jurul orelor 22:00, ultrașii s-au apropiat scandând dinspre Calea Victoriei și Lascăr Catargiu și s-au încăierat cu forțele de ordine care, la rândul lor, au ripostat cu gaze și grenade lacrimogene, într-un final fiind evacuată întreaga Piață