Hristos a înviat! Mesajul lui Arsenie Boca despre Paşti a traversat deceniile. Există o minune
- Iulia Moise
- 28 aprilie 2019, 12:41
De Paște, toți creștinii sărbătoresc miracolul Învierii Domnului. Sărbătoarea aduce linişte sufletească, pace şi reunește familia. De-a lungul timpului, peste tot prin lume, Paștele a fost celebrat prin tradiții frumaose, obiceiuri și slujba Înviere. În prima zi de Paște, toată familia se strânge în jurul mesei bogate și se sărbătoresc Învierea Domnului Iisus Hristos.
Așa cum spunea și Arsenie Boca, „Învierea este singura minune care li se arată tuturor, credincioşi şi necredincioşi deopotrivă”. În Săptămâna Patimilor creştinii țși arată recunoștiința prin post şi rugăciune față de patimile şi Răstignirea lui Iisus Hristos. Duminică, în ziua sfântă a Paştelui se celebrează Învierea lui Iisus, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul Său.
Pentru creştini sărbătoarea de Paşte durează trei zile, perioadă în care au avut loc Răstignirea, Moartea şi Învierea lui Hristos, fapte amintite în biserică din Joia Sfântă până în Duminica Învierii.
Pentru primii creştini, Moartea Domnului sau Paştile Crucii era zi de întristare în care se ţinea post prelungit până în ziua Învierii, iar noaptea Paştelui era petrecută în biserici în priveghere şi rugăciune. Precum în zilele noastre, momentul Învierii era întâmpinat cu cântări de bucurie şi cu lumină. Sărbătorirea Paştelui se prelungea o săptămână întreagă, săvârşindu-se în fiecare zi Sfânta Liturghie, la care toţi credincioşii se împărtăşeau cu Sfintele Taine ale lui Hristos.
Deşi cred în Iisus Hristos, unele culte creştine - Biserica Mormonă, Martorii lui Iehova şi Adventiştii - nu serbează Paştele.
Islamul nu are în calendar un moment special care să recunoască Învierea lui Iisus. De altfel, Islamul îl consideră pe Iisus Christos ca fiind unul dintre profeți.
Creştinii nu sărbătoresc în fiecare an la aceeaşi dată Paştele şi, de asemenea, există date diferite de sărbătorire a Paştelui la catolici şi alte rituri creştine apusene, pe de o parte şi ortodocşi, pe de altă parte.
În fiecare an, în Sâmbăta Mare a Paștelui ortodox, la Mormântul Sfânt apare, de nicăieri şi fără nicio explicație exterioară, Lumina Învierii. E cea mai veche minune a creştinătăţii de după Înviere, atestată anual. Primul care ar fi văzut Lumina Sfântă sau Focul Sfânt a fost chiar Apostolul Petru, în anul 34.
În sâmbăta de dinaintea Paștelui, la prânz, patriarhul grec împreună cu clerul, urmat de patriarhul armean și episcopul copților, înconjoară de trei ori în Sfântul Mormânt, cântând imnuri. Apoi, Patriarhul Ortodox al Ierusalimului citește rugăciunea Pogorârii Sfintei Lumini și intră singur în mormânt.
Lumina Sfântă coboară și aprinde candela, de unde apoi patriarhul aprinde 33 de lumânări (semnificând numărul anilor lui Iisus Christos la răstignire). Patriarhul iese apoi din încăperea mormântului și rostind rugăciuni, împarte lumină celor prezenți. Potrivit mărturiilor pelerinilor, Focul Sfânt nu le arde părul sau faţa.
Înaintea de săvârșirea minunii, Sfântul Mormânt este verificat pentru a nu exista acolo nicio sursă de lumină, iar înainte de a intra în Mormântul Domnului, patriarhul este și el examinat de autoritățile israeliene pentru a se arăta că nu poartă asupra sa mijloace tehnice de aprindere a focului.
Tradiţiile de Paște sunt asemănătoare la catolici şi ortodocşi. De pe masa creştinilor de rit catolic sau ortodox nu lipsesc ouăle roşii, carnea de miel, pasca cu brânză dulce sau cozonacii. În noaptea de Înviere, după ce iau Lumina Sfântă, credincioşii cântă „Hristos a înviat din morţi!/Cu moartea pe moarte călcând/ Şi celor din mormânturi/Viaţă dăruindu-le”.