Destinul negru al semnatarilor Hotărârii de Guvern care legifera Strategia Națională Anticorupție

Destinul negru al semnatarilor Hotărârii de Guvern care legifera Strategia Națională Anticorupție

Mulți dintre ei au avut apoi „întâlniri” cu procurorii DNA.

Purtând un număr care, involuntar, ne amintește de celebra unitate de informații a Ministerului de Interne – 215, „Doi ș-un sfert” – Hotărârea de Guvern semnată de cabinetul premierului Mihai Răzvan Ungureanu, în anul 2012, se referă la Strategia Națională Anticorupție (SNA) pentru perioada 2012-2015.

Acestă Strategie, legiferată și de Parlament, avea ca model mecanismele europene de prevenire și de luptă împotriva corupției. România era apăsată de monitorizarea MCV și de criticile care veneau de la Bruxelles cu privire la proasta funcționare a sistemului judiciar.

SNA a preluat domeniile identificate ca priorități la nivelul Uniunii Europene în comunicarea anticorupție a Comisiei Europene: ”recuperarea bunurilor şi resurselor financiare provenite din infracţiuni, protecţia avertizorilor de integritate, achiziţiile publice, prevenirea şi combaterea corupţiei politice şi din sectorul privat, protecţia intereselor financiare ale UE”, se arată într-un raport al Ministerului de Justiție din 2012.

Ne puteți urmări și pe Google News

Hotărârea de Guvern nr 215 din 20 martie 2012 poartă semnătura întregului cabinet Mihai Răzvan Ungureanu. Am vrut să aflăm care a fost viitorul primilor bărbați ai țării care au implementat Strategia Anticorupție în România. Surpriză! Majoritatea dintre ei a avut de-a face, ulterior, cu DNA sau cu acuzații de corupție.

Mihai Răzvan Ungureanu. Și-a pierdut funcția după aproape trei luni de la numirea de către președintele Traian Băsescu, în urma unei moțiuni de cenzură a USL. După plecarea din Guvern, s-a aflat în mijlocul unui scandal privind cheltuielile excentrice de protocol, de la achiziții de carne de vită kobe la o gamă de unguente.

Cătălin Predoiu. După pierderea portofoliului de ministru de Justiție nu a mai fost cooptat în nicio funcție publică, retrăgându-se în avocatură. A reușit să fie ales pe listele PNL, iar în momentul de față e parlamentar. Cel mai mare ghinion l-a avut atunci când a declarat că nu-l cunoaște prea bine pe brokerul Cristian Sima, iar acesta a dat publicității fotografii cu Predoiu la el acasă, după un chef.

Gabriel Berca. Fostul ministru al Internelor a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, într-un dosar instrumentat de DNA.

Răzvan Mustea-Şerban. Numele fostului deputat PDL de Focşani şi fost ministru al Comunicaţiilor în Guvernul MRU apare în referatul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, într-unul dintre dosarele Elenei Udrea, în urma unui denunț. În anul 2014 a divorțat.

Lucian Nicolae Bode. În 2017, fostul ministru al Economiei a fost audiat la DNA în dosarul referitor la campania electorala din anul 2012. Era atunci membru în Biroul Permanent al PDL.

Dezsi Attila. Premierul Ponta l-a transferat la Consiliul Concurenței. A avut mai multe procese, unul legat de retrocedarea unei păduri, din vremea în care era subprefect de Hunedoara. Un alt mare scandal, definitivat în justiție, în care a fost acuzat Dezsi Attila avea ca obiect amplasarea unui obelisc unguresc într-o piațetă din Deva.

Gabriel Oprea. Fostul ministru de interne este cercetat de DNA pentru abuz în serviciu privind folosirea nelegală a coloanei oficiale, dosar deschis după moartea poliţistului Bogdan Gigină, în seara de 20 octombrie 2015. Oprea a mai fost anchetat de DNA, în 2016, într-un dosar privind achizițiile făcute de DIPI, serviciul secret al Ministerului de Interne, iar dosarul se află pe rol la Înalta Curte. În 2017, fostul ministru și lider al UNPR s-a ales cu o altă plângere penală, din partea fostului său asociat într-o firmă.

Cristian Diaconescu. După plecarea din Guvernul MRU, a fost consilier al președintelui Traian Băsescu, funcție deținută până la 30 aprilie 2014. Apoi, după schimbarea de putere, a devenit președintele nou înființatului partid PMP. La sfârșitul anului 2017, fostul ministru de Externe a făcut o declarație fulminantă cu privire la dispariția dosarului său profesional, de magistrat, din Arhiva SIPA.

Leonard Orban. Nu a avut niciodată probleme cu justiția și nici de alt gen, iar în momentul de față este consilier prezidențial la Palatul Cotroceni.

Cătălin Ovidiu Baba. Destinul său a fost luminos, fără sincope după părăsirea scaunului de ministru al Educației.

Alexandru Cătălin Macovei. După plecarea din guvern, a intrat în avocatură. A lăsat în urma sa munca de la ANI și scandalul din 2009, cu o înregistrare scandaloasă dintre el și Sorin Roșca Stănescu despre corupție și oameni politici.

Claudiu Dumitrescu. A candidat la șefia DNA, după plecarea lui Daniel Morar. Și-a continuat activitatea ca procuror în cadrul DNA, ajungând şeful Serviciului pentru combaterea infracţiunilor de corupţie împotriva intereselor financiare ale UE. După izbucnirea scandalului cu înregistrările ședinței cu Codruța Kovesi, în 2017, el și alți cinci procurori au cerut CSM încetarea activităţii la DNA şi continuarea la o altă unitate de parchet.

Cristina Trăilă. A avut probleme de natură juridică după plecarea din guvern, fiind acuzată de următorul președinte al ANRMAP de tot felul de lucruri ce țin de achizițiile publice. S-a spus și că, o perioadă, s-a aflat în stare de incompatibilitate și în conflict de interese, când Poşta Română cu Cristina Trăilă membră în CA încheia contractul cu casa de avocatură unde lucra şi soţul Cristinei Trăilă.

Bogdan Chirițoiu. A devenit președintele Consiliului Concurenței și ocupă funcția și azi. Anul trecut însă, în urma unei sesizări plecate chiar de la angajați ai instituției, Chirițoiu s-a trezit cu procurorii DNA în birou. S-au făcut percheziții și s-a deschis un dosar.

Octavian Opriș. A ajuns și el la DNA, anul acesta, ca să dea declarații despre succesoarea sa la conducerea AEP , Ana Maria Pătru.

Bogdan Alexandru Drăgoi. „La Revoluție avea 9 ani. Tatăl său, generalul (r) Dan Drăgoi, avea 36. În deceniul care a urmat, Bogdan și-a dublat vârsta, iar Drăgoi-senior a făcut afaceri cu statul prin companii-paravan înființate dincolo de Canalul Mânecii. Mai târziu, Bogdan s-a lansat în business pe rampa deja construită de Dan Drăgoi. Acum, tânărul a ajuns ministru”, scria Rise Project în martie 2012. Nu a avut probleme cu legea, doar în amor. Acum e șeful SIF Banat-Crișana.