Editura Evenimentul si Capital

Săptămâna cu nouă zile. Anul acesta nu va fi război. HOROSCOPUL LUI DOM PROFESOR

Radu Ștefănescu
Autor: | | 0 Comentarii | 17703 Vizualizari

Horoscop Vă invit, pentru câteva minute, în HOROSCOPUL LUI DOM’ PROFESOR, un univers extins. Nu este un horoscop oarecare, repet, este ”horoscopul lui Dom’ Profesor”. Un altfel de horoscop, în care vă povestesc multe, multe amintiri adevărate, aventuri nepereche în 54 de țări, folclor, mitologie, știri adevărate din surse de încredere, unele confidențiale, curierul de la Bruxelles, astrologie popularizată, teorii, știință, inginerie, pilde cu Nastratin Hogea, umor, normalitatea și moralitatea mic burgheză dintre cele două războaie, atât de dragi mie - pe scurt, viața unui om al păcii care a trecut prin multe, prin prea multe, iubitor de adevăr și de sinceritate, mereu în luptă cu răul și cu ticăloșii. Vă salut, după cum vă salutam acum mulți ani, când, mulți ani de zile am fost pe sticlă în fiecare zi, la televiziuni diferite: Servus, zodiilor!

Horoscop Pe 29 aprilie s-au născut: Jean Crezot, Duke Ellington, William Randolph Hearst, Michelle Pfeiffer, Uma Thurman, Mircea Veroiu, Gala Galaction, Gheorghe Tomozei.

Horoscop În calendarul creştin-ortodox fix sunt cei 9 Mucenici din Cizic (doar bunul Dumnezeu mai ştie cum îi chema, pe numele lor) şi Sf.Cuv. Memnon Mărturisitorul. În cel mobil este adoua zi a Sf. Paști.

În “kalendarul” vechi al poporului român nu este nimic notabil, dar în cel mobil apare A Doua Zi de Sf. Paşti. Săptămâna Sf. Paşti este cea mai lunga a anului: are nouă zile! Prima dată când am aflat acest lucru a fost acum 60 de ani. Din ”Castelul fetei în alb” un foarte bun roman pentru tineret datorat regretatului Constantin Chiriță. Al doilea din seria Cireșarilor. Este acolo vorba despre un document vechi, medieval, cifrat. Un cifru numeric, care spunea al catelea cuvânt trebuie citit. Al optulea cuvânt, de pe rândul respectiv, era descris ca ”a doua zi de Sf. Paști” adica a opta zi din săptămâna cu nouă zile!

Prima săptamana dupa Sf. Pasti se numeste Saptamana Luminata sau Saptamana Alba. Calendarul mobil este centrat pe doua anotimpuri principale: primavara, cu ritualurile anuntate de Lasata Secului culminând cu Învierea, cea mai importantă sărbătoare, temeiul religiei - si vara – prin evenimentele initiate dupa sarbatoarea Pastilor – evident, un calendar de agricultori si pastori.

In Saptamana Luminata se spune ca “cerul este deschis”. Cine moare este iertat, caci merge drept la Dumnezeu (Niculita-Voronca, I, pag. 253).

Sa ne amintim ca Sf. Ioan Paul al II-lea s-a savarsit din aceasta viata in Saptamana Luminata.

In saptamana Luminata nu este bine ca femeia sa coasa pentru ca atrage trasnetele si bolile femeiesti. Se lucreaza numai strictul necesar, dar in niciun caz nu se lucreaza pamantul luni si marti – nerespectarea datinei este pericol pentru semanaturi prin inghet si grindina. Evident, practici magice, datand de demult, de foarte demult, poate chiar de la a doua diviziune a muncii.

Daca ar fi sa ne luam dupa Traditie, mai toata saptamana nu s-ar lucra.

Luni, dupa Sf. Pasti. A Doua zi de Pasti. Lunea Alba. In Lunea Alba se dezleaga la spalatul rufelor. Lunea, a doua zi de Pasti se uda cu apa in unele locuri – spunand ca vor creste mai bine pomii si florile. Lunea Alba se tine ca sa nu se rataceasca calea in drumetii lungi, sau in tari straine. De se lucreaza pământul în a Doua Zi de Pasti este pericol de boala-rea (epilepsie). Cine sta toata Lunea Alba pe un pod vede spiritele ce trec pe acolo.

Se umbla cu Pasca, vestind Invierea Mantuitorului. O sarbatoare a familiei – fii viziteaza parintii, finii umbla pe la nasi. Se aduc oua rosii, cozonac si vin rosu. Nasul pune slanina si “feliute chiparate de friptura”. Apoi se povestesc toate cate s-au petrecut, cum merg treburile, si cine, ce a mai facut si se petrece crestineste.

Nimeni nu trebue sa se imbete ca este pericol de pierderea sufletului. Apoi de asta sunt atatea nemernici si mitocani pe lume ca s-au imbatat in Luna Alba. (Speranția)

Pe unele locuri se tine “Plugarul” un ritual complicat, evident agricol de prosperitate, prin care primul tanar care iese cu plugul trebuie prins si scaldat in apa raului cel mai apropiat. Tot regional se tine si “Udatul” – fetele mari sunt udate bine cu apa de fantana, ritual de fecunditate – se crede ca astfel se vor marita in cursul anului.

Anul acesta nu va fi război, România nu va intra în război! De ce?

Simplu, pentru că Sf. Gheorghe, cel mai important sfânt militar, cade în continuarea luminoasele şi înălţătoarele zile de Sf. Paşti! A fost de fapt, mutat. Știa BOR de prezicerea veche, medievală?

Iar în Gromovnicul moldovenesc din anul 1611 se spune clar: "... de când se ştie, dacă Sf. Gheorghe cade după zilele Paştilor, apăi virtutea ostăşească se pleacă în faţa milosteniei şi păcii Mântuitorului şi nu se războieşte nimenea!"

Preotul Alexandru Stănciulescu-Bârda, important şi profund teolog, dar şi folclorist, continuând cu onoare suita deschisă de marele Simeon Florea Marian, ei bine, bunul părinte arată, în cartea sa, dacă nu greşesc în "Sfintele Taine şi proverbele româneşti", ei bine : "Cine-i frate cu Hristos, acela se mântuie, iar Sf. Gheorghe după Paşte, nu pleacă la oaste!"

Credinţa în aceste coincidenţe astrale ale sărbătorilor religioase nu este nici unică, nici măcar rară, în Europa!

De exemplu, în Marea Britanie se pune că dacă Paştele cade de Buna Vestire o mare nenorocire se va întîmpla ţarii în următorul an: „If Our Lord falls in Our Lady’s lap,/ England will meet with a great mishap”. S-a întîmplat de două ori în istoria modernă. Prima dată în 1910 şi în mai Regele Edward al VII-lea a murit după o scurtă boală. S-a repetat în 1951 şi nu mai tîrziu decît 11 luni, Regele George al VI-le a încetat subit din viaţă. Sfintele Paşti vor cădea de Buna Vestire, din nou, în 2035.

Iată şi alte obiceiuri europene, majoritatea din Peninsula Scandinavă. După ce ouăle roşii se ciocnesc, este bine să fie fărămiţate cojile foarte bine pentru ca micile făpturi magice, să nu-şi facă corabie din ele. Sau şi mai rău, să nu fie folosit ca pahar de o vrăjitore. În Săptămîna Patimilor puterile magicienilor şi ale vrăjitoarelor cresc nemăsurat şi multe vrăji şi farmece grele se fac în această perioadă. În Suedia, în duminica Învierii oamenii stau mult pe gînduri pînă să aprindă focul în sobe. Este oricînd posibil ca hornul să fie înfundat de o vrăjitoare care a eşuat în zborul ei spre Blåkulla – tărîmul magic. În Norvegia să stai într-o clopotniţă în noaptea de Înviere este considerată o nebunie periculosă. În noaptea de Înviere are loc cel mai puternic Sabat, iar vrăjitoarele, după ce au uns măturile cu un elixir secret, care le face să zboare, nu întîrzie să apară în clopotniţe. De aici ele scrijelesc clopotele de bronz ca să obţină mici fragmente pe care le aruncă în lacurile adînci din drumul lor. Cu cît distanţa dintre scrijelituri şi clopot este mai mare cu atăt vrăjitoarele sunt mai departe de a fi nişte femei cumsecade şi deci puterile lor malefice sunt mai mari. Un flăcău a stat, totuşi, în clopotniţă în noaptea de Înviere, spune povestea. Şi iată că apare stolul vrăjitoarelor goale-puşcă, călare pe mături. Cu uimire băiatul nostru descoperă printre ele pe logodnica sa. “Ce păr frumos ai, Dumnezeu să te binecuvînteze!” i-a spus fata şi norvegianul s-a trezit pe loc chel. Ca să se ferescă de blestemul unei vrăjitoare sau a altei făpturi infernale ce ar putea să fie pe hornul sobei, scandinavul nostru trebuie să aprindă succesiv nu mai puţin de 9 surcele din lemn diferit. Apoi să facă cruci sau stele pe uşa casei; să aprindă în curte focuri mari. Şi dacă are puşcă, nu este rău să tragă cîteva focuri ca să sperie spiritele rele. În Ajunul Paştilor, băieţii şi fetele din Suedia se costumează ca magicieni şi vrăjitoare şi cutreieră satul sau orăşelul împărţind Scrisorile de Paşti – mici felicitări foarte frumos decorate. Primesc în schimb cadouri, dulciuri şi ouă roşii. În nordul Scandinaviei există obiceiul ca flăcăii să sorcovească fetele de măritat din sat cu rămurele de mesteacăn. Ca să scape de atenţie, care nu este decît amintirea unui vechi ritual de fertilitate, fetele dau băieţilor vodcă şi bere caldă. După cîteva vizite băieţilor le este cam greu să mai continue drumul şi atunci fac un foc uriaş de tabără. Se spune că cine face un foc mai mare acela va avea noroc în anul care urmează.

Pentru că religia druizilor şi a formorilor stabilea începutul anului odată cu Echinocţiul de primăvară. Este începutul firesc al unui calendar natural, este Zodiacul, care începe în mod paradoxal, în perioada în care cresc mieii – cu Zodia Berbecului. In miercurea dinaintea Paştilor este veselul obicei de a se agăţa un obiect de spatele unei persoane, care nu bănuieşte nimic. Cel mai adesea este un peşte din carton. Să ne amintim că peştele a fost şi este simbolul secret al creştinilor, simbolizînd litera grecească alfa, dar şi spusele Mîntuitorului: „Veniţi cu Mine şi o să vă fac pescari de oameni!” Și-a ținut Cuvântul!

CTP il face PRAF pe Gica Hagi! Cel mai dur ATAC la Rege! Ce l-a scos din minti pe jurnalist

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Horoscop

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI