Hong Kongul fierbe: a patra zi de proteste pro-democrație, soldate până acum cu peste 40 de răniți

Transporturile şi activităţile economice erau puternic perturbate în această dimineaţă la Hong Kong din cauza uriaşelor manifestaţii ale militanţilor prodemocraţie, relatează agenția AFP.

A doua zi după confruntările între poliţie şi zeci de mii de manifestanţi care denunţau decizia Beijingului de a limita aplicarea votului universal, numeroase intersecţii erau în continuare blocate de protestatari. În consecinţă, căi de circulaţie majore, unde vehiculele avansau de obicei bară la bară, erau goale.

Potrivit Departamentului Transporturi, peste 200 de linii de autobuz au fost suspendate sau deviate de la ruta lor obişnuită. Serviciul tramvaielor era de asemenea perturbat în timp ce unele staţii de metrou erau închise din cauza baricadelor ridicate de protestatari.

În Mongkok, unul dintre cartierele cele mai dens populate ale fostei colonii britanice, băncile, magazinele de bijuterii şi cele de îmbrăcăminte au rămas închise după manifestaţiile de duminică. Şcolile au rămas şi ele închise, iar Inspectoratul şcolar i-a invitat pe părinţi “să facă din securitate prioritatea lor nr. 1”. Potrivit autorităţii monetare din Hong Kong, 17 bănci au fost constrânse să-şi închidă 29 de filiale în oraş.

Guvernul local a anunţat anularea tuturor reuniunilor prevăzute la Consiliul legislativ după ce clădirile care adăpostesc Consiliul legislativ şi sediul guvernului au devenit un punct de raliere major pentru manifestanţi. Beijingul a anunţat în august că viitorul şef al executivului local va fi ales tot prin sufragiu universal în 2017, dar că doar doi sau trei candidaţi selecţionaţi de un comitet vor fi abilitaţi să se prezinte la scrutin.

Studenţii, care au năvălit vineri în sediul guvernului, sunt de mai multe săptămâni promotorii unei campanii de nesupunere civilă pentru a denunţa ceea ce mulţi dintre localnici percep ca o preluare crescândă a atribuțiilor locale de către puterea centrală, scrie agenția franceză, preluată de Agerpres.

Organizaţia prodemocraţie Occupy Central cere “retragerea” deciziei Beijingului şi o relansare a procesului reformelor politice. “Cerem ca executivul local să prezinte guvernului central un nou raport despre reformele politice care reflectă pe deplin aspiraţiile la democraţie ale populaţiei din Hong Kong”, a declarat Occupy. În caz de refuz, “mişcarea se va intensifica”, a avertizat ea.

Însă şeful executivului local, Leung Chun-ying, şi-a afirmat în cursul unei întâlniri cu presa “hotărârea de a lupta împotriva acţiunilor ilegale de ocupaţie”. Autorităţile locale vor să organizeze noi consultări publice despre reformă.

Beijingul s-a declarat sigur, ieri, că autorităţile din Hong Kong sunt în măsură să facă faţă situaţiei. “Guvernul central se opune ferm oricărei activităţi ilegale care afectează statul de drept şi pune în pericol pacea socială” şi “susţine ferm” guvernul local, a declarat un purtător de cuvânt al Biroului Afacerilor din Hong Kong şi Macao, citat de agenţia oficială de presă China Nouă.

Sâmbătă, poliţia din Hong Kong a recurs la gaze lacrimogene pentru a contracara o acţiune de protest sâmbătă, după ce peste 1.000 de elevi s-au alăturat unei serii de demonstraţii împotriva deciziei Beijingului din luna august de a limita sfera de aplicare a votului universal, relatează agenţiile internaţionale de presă.

„M-am dus să le transmit lui C.Y. Leung şi lui Xi Jinping (preşedintele chinez) că misiunea de a lupta pentru sufragiul universal este responsabilitatea tuturor”, a declarat un lider al elevilor în vârstă de 17 ani, Joshua Wong, citat de Reuters, în timp ce era luat de poliţie.

În baza noilor decizii, conducătorul Hong Kong-ului urmează să fie ales de un comitet format din 1.200 de persoane, un aşa-numit comitet permanent al Congresului Naţional al Poporului, format din elite loiale Beijingului. China, căreia în 1997 i-a fost retrocedat Hong Kong-ul sub formula „o ţară, două sisteme”, a anunţat în august că viitorul şef al executivului local va fi ales prin vot universal cu începere din 2017, însă doar doi sau trei candidaţi selecţionaţi de acest comitet ar urma să primească undă verde pentru a se prezenta la scrutin. Apoi, populaţia va vota, iar câştigătorul va fi numit de guvernul central chinez.