Astăzi se împlinesc 100 de ani de la naşterea celebrului dirijor austriac Herbert von Karajan. A fost unul dintre cei mai importanţi, influenţi şi mediatizaţi dirijori ai secolului XX.

Chiar şi într-o Românie dinainte de 1989 închisă realităţilor culturale occidentale, Herbert von Karajan era cunoscut, măcar pentru că apărea pe genericul „Seratelor muzicale“ ale lui Iosif Sava, în „Simfonia a VII-a“ de Beethoven. Dirija maiestuos, cu ochii închişi, era deja ajuns la vârsta senectuţii, însă inspira vitalitate, vigoare şi un profund respect pentru muzică.

În 1985 a dirijat primul concert în care o orchestră a fost admisă să cânte în timpul unei slujbe susţinute la Catedrala Sfântul Petru - Vatican, transmis în direct în întreaga lume. În 1987 a dirijat pentru prima oară Concertul de Anul Nou de la Viena.

„A lucra cu Karajan a fost una dintre cele mai importante experienţe ale vieţii mele“, consideră tenorul Placido Domingo. „A fost un privilegiu să cânt împreună cu el; am învăţat multe de la Karajan“, susţine şi José Carreras. „A fost un dirijor formidabil şi Orchestra Filarmonicii din Berlin nu mai este aceeaşi fără el“, îşi aminteşte flautistul James Galway.

Ziua Mondială Karajan se sărbă toreşte în special în Austria şi Germania, la Berlin, dar şi în România, la Operată şi la Radio România Muzical. La Operetă, de la ora 19.00, Orchestra Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian“, va avea loc un concert extraordinar dirijat de Tiberiu Soare, cu Alexandru Tomescu, la vioară, şi Horia Mihail, la pian.

A dirijat integrala Beethoven

S-a născut la Salzburg, însă oraşul de care şi-a legat destinul a fost Berlinul. În 1955 este numit dirijorul principal al Filarmonicii din Berlin, iar din 1956 devine dirijor pe viaţă al acestei orchestre pe care o condusese anterior o altă legendă - Wilhelm Furtwängler. Cine l-a concurat pe Karajan la conducerea acestei orchestre? Sergiu Celibidache, cel care dirijase orchestra între 1945 şi 1952, perioadă în care Furtwängler fusese suspendat, acuzat fiind de colaborare cu regimul nazist.

De fapt, toată lumea se aştepta ca Celibidache să devină dirijorul principal după moartea lui Furtwängler, iar numirea lui Karajan a surprins. Însă au cântărit greu faptul că Celibidache era mai tânăr decât Karajan, că respingea de principiu înregistrările şi avea nevoie de multe repetiţii. Karajan era cu totul altfel.

El a iubit înregistrările: a fost unul dintre cei mai bine vânduţi artişti de muzică clasică din toate timpurile, iar discurile sale cu integrala simfoniilor de Beethoven au devenit antologie. Era de fapt foarte preocupat de tehnică şi a fost unul dintre cei mai puternici susţinători ai introducerii CD-urilor în locul discurilor vinil. A murit la Salzburg, pe 16 iulie 1989, în timp ce repeta pentru o nouă producţie cu opera „Bal mascat“, de Giuseppe Verdi.

CONTESTAT

A aderat la partidul lui Hitler

Herbert von Karajan solicita onorarii foarte mari, stilul său de viaţă era extrem de luxos. Şi astăzi se vorbeşte despre trecutul său nazist (a aderat la partidul lui Hitler în 1935), chiar dacă în 1946 a fost reabilitat. Se pare că adeziunea i-a netezit calea către directoratul Operei de Stat din Berlin, pe care a condus-o din 1939. În conştiinţa contemporanilor, Karajan a fost văzut în mult mai mică măsură un colaborator al regimului nazist decât Furtwängler, deşi realitatea este exact invers.

Astăzi veţi putea asculta, la Radio România Muzical, 660 de minute de muzică, cu cele mai cunoscute înregistrări din toate genurile abordate de dirijor. Se vor difuza fragmente din interviurile dirijorului. Va fi transmisă în direct de la Opera Metropolitan din New York, de la ora 20.30, opera „Boema“, de Giacomo Puccini, cu Angela Gheorghiu în rolul titular, prefaţată de opinii pro-Karajan.