Legea Surselor de Informații Umane Acoperite (CHIS) a fost depusă la Parlament de către ministrul de Interne, Priti Patel, cu intenția de a permite agenților infiltrați să încalce legea.

Proiectul de lege este foarte vast în ceea ce privește persoanele asupra cărora se întinde bizara prevedere a permisiunii de a încălca legea:

„Orice forță de poliție; Agenția Națională Penală; Oficiul Fraudelor Majore; orice serviciu de informații; oricare dintre forțele armate; Venituri și Taxe; Sistemul Național de Sănătate; Ministerul de Interne; Ministerul de Justiție; Autoritatea Concurenței; Agenția de Mediu; Autoritatea Comportamentului Finaciar; Agenția Stantardelor Alimentare; Comisia de Jocuri.”

Proiectul de lege propune ca activitatea infracțională să fie permisă membrilor tuturor acestor instituții.

Sumarul documentului prevede că scopul acestuia este de „a autoriza… activitatea infracțională în cursul sau în legătură cu comportamentul surselor de informații umane acoperite”.

Proiectul legii CHIS este în mod deliberat vag în legătură cu infracțiunile care vor fi permise, statuând că comportamentul infracțional este necesar dacă este „în interesul securității naționale; în scopul prevenirii sau depistării infracțiunii sau prevenirii dezordinii; sau în interesul binelui economic al Marii Britanii”.

Orice agent guvernamental poate primi permisiunea pentru o activitate infracțională, cu condiția să „creadă” că aceasta este necesară, conform prevederilor menționate, scrie Breitbart.

Nici o dovadă substanțială nu pare a fi necesară

Deși susține că este în acord cu o lege din 1998 privind drepturile omului, care interzice omorul și tortura, proiectul de lege CHIS prevede „ca activitatea (infracțională) autorizată să fie proporțională cu scopul urmărit prin acest comportament”.

Un raport despre acest bizar proiect de lege, pregătit de cinci organizații pentru drepturile omului menționează o serie de îngrijorări majore.

Documentul avertizează că proiectul nu conține „interdicții exprese în autorizarea infracțiunilor care ar constitui violări ale drepturilor omului, inclusiv omor, tortură (de exemplu împușcări punitive, în genunchi, brațe etc.), răpire sau infracțiuni sexuale…”