Ședința de Guvern. Sursa foto: Facebook/Ilie Bolojan
Din cuprinsul articolului
Guvernul României pregătește o reformă amplă a legislației privind insolvența, care vizează scurtarea semnificativă a duratei acestor proceduri și îmbunătățirea recuperării datoriilor către stat.
Guvernul accelerează reforma legislației insolvenței
Potrivit vicepremierului Tánczos Brana, noul cadru legal va stimula lichidatorii și administratorii judiciari să finalizeze mai rapid reorganizările și falimentele firmelor în dificultate.
Informațiile obținute de Profit arată că printre modificările propuse se numără: „reducerea semnificativă a perioadei în care o firmă poate rămâne în insolvență”, „interdicții pentru administratorii și acționarii care au dus firme în insolvență să mai înființeze alte companii” și „mai multă transparență privind publicarea planurilor de reorganizare și a celorlalte etape ale procesului”.
Parte din angajamentele față de Bruxelles
Modificările legislative sunt redactate de un grup de lucru coordonat de vicepremierul Tánczos Brana și se înscriu în planul fiscal pe termen lung, întins pe 7 ani, prin care România s-a angajat față de Comisia Europeană să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3%.
Reforma este una dintre măsurile asumate de actualul Guvern, condus de Ilie Bolojan, și vine în contextul unei presiuni crescute din partea Bruxelles-ului pentru implementarea de reforme economice reale.
Potrivit autorităților, procedura de insolvență este deseori folosită abuziv de unele companii pentru a evita plata datoriilor, inclusiv către bugetul de stat.
Obiectivele declarate ale Guvernului includ: „reducerea timpului în care procedurile de insolvență ajung la finalitate”, „stimularea practicienilor în insolvență pentru închiderea cât mai eficientă și rapidă a procedurilor de reorganizare judiciară sau de faliment” și „creșterea gradului de recuperare a impozitelor și taxelor în procesele de insolvență”.
Tánczos Barna. Sursa foto: Facebook
Insolvențele, responsabil direct pentru decalajul de TVA
Reforma este justificată și prin impactul negativ semnificativ al insolvențelor asupra colectării TVA. Potrivit Ministerului Finanțelor, aproximativ 30% din GAP-ul de TVA este generat de insolvențe, fenomen frecvent legat de fraude.
Noul cadru legal va permite atragerea răspunderii administratorilor care „prin modul de administrare introduc în mod voit în insolvență IMM-urile care datorează impozite și taxe și apoi în faliment IMM-urile care au raportul dintre datorii față de buget și activul total mai mari de 50%”.
Estimările Comisiei Europene arată că în 2022, România a avut un decalaj de TVA de 30,6%, echivalentul a 41,8 miliarde lei, în scădere față de 34,8% în 2021. Totuși, datele preliminare pentru 2023 arată o înrăutățire: „un procentaj de neîncasare de 33,7%, echivalent cu 54 miliarde lei”.
