ANALIZĂ EVZ. Experienţa dulce-amară a Alianţei pentru Integrare Europeană face ca negocierile de la Chişinău să se ducă acum pe muchie de cuţit.

Au trecut opt zile de alegeri şi atât Partidul Liberal Democrat din Moldova (cu 32 de mandate în noul Parlament), Partidul Democrat (15 mandate), cât şi Partidul Liberal (12 mandate) se luptă să obţină cât mai multe pârghii în viitorul guvern. Cauza e, în mod evident, creşterea spectaculoasă înregistrată de partidul premierului Vlad Filat: faţă de iulie 2009, cu guvernul în mână, PLDM a obţinut acum cu 12 mandate în plus. Practic, puterea de decizie i-a permis lui Filat să "fure" atât din electoratul comuniştilor, al Alianţei "Moldova Noastră" (care n-a mai intrat în noul legislativ), cât şi din cel al liberalilor.

În plus, toţi actorii politici sunt conştienţi că distribuţia discutată acum e valoroasă pe termen scurt, în vederea unui probabil nou sezon electoral.         

PLDM nu vrea schimbări

Propunerea PLDM e simplă, constă în împărţirea funcţiilor după vechiul algoritm: preşedinte democrat, premier democrat-liberal şi preşedinte al parlamentului liberal. Cu alte cuvinte, Vlad Filat vrea să perpetueze sistemul care-l avantajează. În schimb, liderul PL Mihai Ghimpu nu pare prea încântat să rămână interimar la şefia ţării şi e conştient că funcţia de preşedinte al parlamentului înseamnă responsabilitate mare şi răsplată puţină.

"Este cea mai grea funcţie. Toţi comuniştii nu sunt în Preşedinţie şi Guvern, ci în Parlament. Aş fi vrut să văd cum se descurcă ei (PLDM şi PDM - n.r.) cu această funcţie. Nu este o funcţie prin care putem influenţa lucrurile", a spus, cât se poate de clar, Mihai Ghimpu.

La fel de răspicat a vorbit liderul liberal şi despre nevoia de a intra cu adevărat în ecuaţia guvernării: "Important e actul de guvernare. A fi preşedinte e puţin, atunci când eşti izolat de ministerele pe care le deţii".

Coaliţia PCRM-PDM, un foc de paie

PDM-ul lui Marian Lupu ameninţă că, dintr-un moment în altul, se va arunca în braţele comuniştilor dacă nu e luată în serios în interiorul alianţei. Dincolo de întâlniri misterioase, o colaborare între comunişti şi democraţi pare însă exclusă: recentele documente WikiLeaks fac referire la sume fabuloase oferite de către Vladimir Voronin, în cadrul unei întâlniri cu Marian Lupu. Dacă Lupu ar ceda acum, gestul său ar fi considerat o trădare, una al cărei preţ ar putea fi estimat. Iar coaliţia rezultată ar fi tot în blocaj: PCRM şi PDM ar avea nevoie de patru voturi pentru a impune preşedintele.

Deşi consideră că e normal ca partidul cu cele mai multe mandate în cadrul coaliţiei pro-europene să aleagă funcţia, PDM vrea să aibă un cuvânt mai greu de spus în cadrul viitoarei structuri. Candidatura la preşedinţie trece practic în plan secund, pentru că - în lipsa celor două voturi din Parlament - rămâne doar iluzia puterii. Mai mult, Marian Lupu riscă să rămână blocat în postura incomodă, chiar ridicolă, de etern pretendent la preşedinţie.

După cum a precizat vicepreşedintele PDM Valeriu Lazăr, citat de Unimedia.md, "ni s-a oferit şansa să luptăm pentru funcţia de preşedinte". Concret, democraţii vor ca deciziile din executiv să se ia prin consens: "După lecţia amară din anul trecut, am vrea să se meargă pe principiul de consensualitate. Vrem să nu fim marginalizaţi în luare deciziilor. Vrem schimbarea metodei de luare a deciziilor în Guvern. Aşa cum în Parlament fără voturile noastre nu se poate face nimic, la fel am vrea să fie şi în Guvern".

Vizita şefului cancelariei de la Kremlin, Serghei Narîşkin, pare să-şi fi atins deja scopul: toată lumea curtează acum intens Partidul Democrat, chiar şi cu riscul de a supralicita. Declaraţiile extrem de optimiste ale fostului preşedinte Vladimir Voronin - care are deja şi nume pentru viitoarea coaliţie cu PDM - sunt focuri de paie. Moscova pare să-şi fi oficializat un nou pion la Chişinău, în persoana lui Marian Lupu.