Ministerul Finanțelor a publicat, marți seară, proiectul de buget pe anul 2023, care prevede un deficit de 77,9 miliarde lei, respectiv de 4,4% din produsul intern brut. Bugetul pe anul 2023 este construit pe un produs intern brut de 1.552,1 miliarde lei, luând în calcul o creștere economică de 2,8%.
De asemenea, bugetul pentru anul viitor este construit pe un produs intern brut de 1.552,1 miliarde lei. În plus, a fost luată în calcul o creștere economică de 2,8%.
Veniturile bugetare din 2023 sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB). Guvernul a mai preconizat că cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le vor înregistra contribuțiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA (21,1%), sumele primite de la UE (13,2% din total venituri), și accize (7,1 %).
Cei mai mulți bani vor fi primiți de Ministerul Apărării. De asemenea, în cealaltă parte a listei se află Ministerul Afacerilor Externe. Proiectul pentru 2023 a estimat că inflaţia medie anuală va fi 9,6%, informează Mediafax.
236,75 milioane lei - pentru minoritățile Naționale care au și aleși în Parlament
Conform proiectului de buget pe 2023, organizațiile reprezentative ale minorităților naționale, care au și aleși în Parlament, dar sunt și membre al Consiliului Minorităților Naționale, ar urma să aibă o creștere semnificativă, dat fiind că procentul este de 12,5%. Mai precis, de la 210 milioane lei la 236,75 milioane lei.
Suma va fi alocată din bugetul Secretariatului General al Guvernului, prin Departamentul pentru Relaţii Interetnice, care funcţionează în cadrul SGG. Suma este mult mai mare și față de 2021, când a fost alocată suma de 172,95 milioane lei. Practic, în anul următor ar avea loc o dublare a sumei care orientată către minoritățile naționale în urmă cu câțiva ani. În 2017, când Sorin Grindeanu era premier, către organizațiile minorităților naționale mergeau 105 milioane lei, potrivit Adevărul.
Uniunea Democrată Maghiară din România primește cea mai mare sumă de bani
Cea mai mare sumă de bani ar trebui să o primească Uniunea Democrată Maghiară din România, însă concret vom ști când e făcută împărțirea finală de Departamentul pentru relații interetnice. De exemplu, în 2023, dintr-o sumă totală de 210 milioane lei alocate organizațiilor minorităților, 45,69 milioane au mers la UDMR, adică aproximativ 22% din sumă. Dacă procentul e păstrat, peste 50 de milioane lei ar urma să intre în conturile Uniunii anul următor.
A doua cea mai finanțată organizație este Asociația Partida Romilor „Pro Europa”, care în 2022 au primit 29,77 milioane lei. La o creștere de 12,5%, suma ar fi de aproximativ 33 de milioane lei. A treia cea mai finanță organizație a minorităților e cea a Forumului Democrat al Germanilor din România, unde conform calculelor alocarea ar fi în jur de 18,7 milioane lei.
Ce instituții au un buget mai mic în 2023
Ministerul Afacerilor Externe – 1,286 miliarde lei (- 2,88%)
Ministerul Energiei: 2,96 miliarde lei (-64%)
Ministerul Justiției: 2,9 miliarde lei (-51,7%)
Ministerul Muncii: 60,9 miliarde lei (-4%)
Ministerul Public: 1,67 miliarde lei (-5,7%)
Ministerul Sănătății: 23,3 miliarde lei (-6,3%)
Ministerul Sportului: 580,9 milioane lei (-3,5%)