Guvernul a îngropat oficial poliţia politică

Guvernul a îngropat oficial poliţia politică

Sintagma a dispărut din ordonanţa dată ieri pentru resuscitarea CNSAS, dar şi o bună parte din vechile categorii de colaboratori.

CNSAS a fost resuscitat ieri de către guvern printr-o ordonanţă care, deşi îi asigură continuitatea, îl face mult mai slab decât înainte. Astfel, din lege a fost eliminată sintagma de poliţie politică, considerată restrictivă, însă noua definiţie pentru colaborarea cu Securitatea exclude categorii care se regăseau în vechiul act normativ. De asemenea, CNSAS poate să-i verifice, în continuare, pe demnitari, dar nu şi pe candidaţi înainte de alegeri. Mai mult, ordonanţa ar putea fi din nou „trântită“ de Curtea Constituţ ională întrucât nu cuprinde o definire a statutului instituţiei decât prin raportare la vechea lege suspendată.

Actul normativ aprobat ieri de guvern dă vechiului Colegiu al CNSAS doar atribuţie administrativă, înlocuieş te verdictele acestuia cu verifică rile şi constatările Direcţiei de Investigaţ ii. Această prevedere a fost introdusă în ultimul moment însă la insistenţ a societăţii civile, după ce experţii Ministerului Justiţiei făcuseră din CNSAS un simplu institut de cercetare.

Potrivit unor surse apropiate Palatului Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu intenţionează să prezinte şi el astăzi o soluţie legislativă.

Mai puţini colaboratori

Pe lângă eliminarea din lege a sintagmei de poliţie politică, guvernul a decis şi restrângerea condiţiilor în care o persoană ar putea fi considerată colaborator al Securităţii. Sunt excluşi din această categorie şi proprietarii de case conspirative, şi rezidenţii. De asemenea, angajamentul sau chitanţele pentru banii primiţi de la Securitate nu se mai regăsesc între condiţiile colaboră rii. În schimb, sunt luate de bune „relatările verbale consemnate de lucră torii operativi“, adică rapoartele securiş tilor. „Nu s-a obţinut cât era în vechea lege. Se mai poate completa pe parcurs însă, în măsura în care există voinţă politică“, a spus Laura Ştefan, jurist consultat de guvern pentru elaborarea ordonanţei. Plusul pe care-l aduce legea este că arhivele rămân la CNSAS, iar accesul la propriul dosar nu a fost întrerupt nicio zi.

Verificări fără verdicte

Potrivit ordonanţei, verificările vor fi făcute de Direcţia de Investigaţii a CNSAS, „sub aspectul stabilirii calităţii de lucrător operativ al organelor de Securitate şi sub aspectul stabilirii calităţ ii de colaborator al Securităţii“. Cei vizaţi însă nu vor mai fi audiaţi. Practic, „CNSAS va face o activitate identică cu cea a Fiscului. Va verifica cu uşile închise şi va face o comunicare numai către persoana în cauză. Nu va lua o decizie, ci va transmite, de exemplu, că pe baza probelor din arhive cineva a fost colaborator sau lucrător operativ al Securităţii. Dacă persoana vizată nu este de acord cu cele comunicate, se poate depune o contestaţie fie Colegiului, fie în instanţa de contencios administrativ“, explică Laura Ştefan. Rezultatele rămase definitive vor fi publicate în Monitorul Oficial.

Marius Oprea: am făcut un CNSAS mai puternic

Consilierul premierului pe probleme de siguranţă naţională, Marius Oprea, spune că ordonanţa asigură nu doar funcţionarea CNSAS, ci chiar întă rirea acestuia. „Noi ne-am consultat cu jurişti şi am ajuns la o formulă prin care CNSAS face verificări. Colegiul nu mai judecă, dar verificările pe care Departamentul Investigaţii le face vor avea o arie mai largă, pentru că noi am renunţat la sintagma de colaborare cu Securitatea «ca poliţie politică» care restrângea verificările“, a spus Oprea. Mai mult, el susţine că una dintre priorităţ ile perioadei următoare va fi verificarea candidaţilor la alegerile locale.

Ordonanţa de urgenţă care permite Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii să îşi continue activitatea a fost publicată în Monitorul Oficial ieri-seară, la câteva ore după avizul guvernului.

Stanomir: ordonanţa poate fi atacată

Optimismul afişat de Oprea este însă anulat de constituţionalişti. Profesorul Ioan Stanomir consideră că ordonanţ a riscă să fie atacată din nou la Curtea Constituţională pentru că păstrează totuşi atribuţia de examinare a calităţii de colaborator. „Dacă vrei să păstrezi această atribuţie, te vei izbi de decizia Curţii, care a gândit în aşa fel decizia încât orice formă de resuscitare a CNSAS va fi declarată neconstituţională. Cei care au vrut să distrugă CNSAS vor ataca şi acest act normativ“, susţine Stanomir, citat de HotNews. BLOCAREA CNSAS

„Neue Zürcher Zeitung“: victoria figurilor sinistre ale României Cel mai important cotidian elveţian de limbă germană, „Neue Zürcher Zeitung“ (NZZ), scrie, în ediţia sa on-line, că dizolvarea CNSAS este o contralovitură a figurilor sinistre din România. Potrivit NZZ, victoria lui Dan Voiculescu, descris drept un „mogul media“, arată că statul român continuă să-şi trateze cetăţenii ca pe nişte „supuşi fără drepturi“.Cotidianul elveţian aminteşte că, recent, Comisia Europeană a avertizat România şi Bulgaria în legătură cu nivelul corupţiei şi deficienţele din sistemul judiciar.

„Dacă această situaţie nu se va îmbunătăţi, există riscul sancţiunilor“, apreciază NZZ. Ziariştii elveţieni apreciază însă că decizia Curţii Constituţionale de a desfiinţa CNSAS nu va mobiliza masele. „Lipsa de transparenţă a statului este o regulă, nu o excepţie“, explică NZZ lipsa de interes a populaţiei pentru acest subiect. Potrivit cotidianului editat la Zürich, activitatea CNSAS a fost practic blocată până în 2004, când România era condusă de socialdemocraţii „postcomunişti“.

La puţin timp după ce şi-a preluat mandatul, preşedintele Traian Băsescu a permis CNSAS să deţină controlul asupra documentelor fostei Securităţi. Ziarul elveţian consideră că victoria lui Dan Voiculescu mai arată şi tentativa de reabilitare a figurilor sinistre ale vechiului sistem.

NZZ arată că Voiculescu a fost demascat drept colaborator al fostei Securităţi, iar în regimul Ceauşescu a deţinut o poziţie superioară în comerţul exterior. După schimbarea de regim, Voiculescu şi-a construit un imperiu media care i-a permis lui şi „neimportantului“ său partid să exercite o influenţă puternică în politică. (Mircea Marian)

Ne puteți urmări și pe Google News