Guvernele din Europa continuă să-și supraîndatoreze cetățenii, iar datoria va crește din nou, într-o nouă eră a incertitudinii, avertizează FMI.

FMI susține iresponsabilitatea fiscală a extremei stângi din Europa

Dar Fondul își acordă sprijinul implicit planurilor cancelarului Rachel Reeves de a stabiliza finanțele publice ale Regatului Unit.

Noua eră a incertitudinii din economia mondială ar putea împinge nivelul datoriei publice înapoi la cel mai ridicat nivel de după al Doilea Război Mondial, zona euro fiind probabil printre cele mai grav afectate, a avertizat miercuri Fondul Monetar Internațional.

În noul său Monitor fiscal semestrial, FMI a estimat că datoria publică globală va crește cu 2,8 puncte procentuale în 2025, până la aproximativ 95% din produsul intern brut (PIB). Se așteaptă la o creștere suplimentară la aproape 100% din PIB-ul mondial până la sfârșitul deceniului.

Guvernele din Europa au făcut datorii imense

Previziunile sale pentru Franța și Germania sunt deosebit de dure, sugerând că niciuna dintre țări nu va putea să-și reducă deficitele bugetare la niveluri considerate în general sustenabile până la sfârșitul deceniului.

Deficitul anual al Franței, estimat la 5,5% din PIB în 2025, va atinge 6,1% din PIB până în 2030, moment în care datoria publică totală va ajunge la 128,4% din PIB. În schimb, prim-ministrul François Bayrou a promis că va reduce deficitul la 3% până în 2029, în conformitate cu regulile fiscale ale UE.

Proiecțiile pentru Germania sunt oarecum mai puțin alarmante, datorită punctului său de plecare mai favorabil: datoria totală va fi în continuare mai mică de 75% din PIB la sfârșitul deceniului, consideră Fondul.

Dar FMI încă se așteaptă ca deficitul bugetar să crească în mod constant de la 3% din PIB la peste 4% din PIB până în 2030, pe măsură ce Berlinul declanșează un val de infrastructură și cheltuieli militare. Prin comparație, în anii dinaintea pandemiei, țara a avut în mod constant un buget care era fie în echilibru, fie în surplus modest.

SUA, criticată de FMI

Fondul a fost, de asemenea, dezamăgit în ceea ce privește capacitatea SUA de a îndeplini obiectivul secretarului de Trezorerie Scott Bessent de a reduce deficitul la 3% din PIB. A spus că Washingtonul va avea în continuare un deficit de peste 5,5% din PIB la sfârșitul deceniului.

„Pe măsură ce schimbările semnificative de politică și incertitudinea sporită remodelează peisajul economic global, perspectivele fiscale s-au înrăutățit”, se arată în raport.

Proiecțiile susțin criticile repetate ale Fondului la adresa marilor blocuri economice ale lumii pentru că a permis rivalității geopolitice să prevaleze asupra liberului comerț și cooperare, o temă pe care a repetat-o ​​în mod repetat în ultimii ani, pe măsură ce relațiile dintre SUA, China și Europa s-au deteriorat.

Regatul Unit, singura țară din Europa văzută bine de FMI

Ca de obicei, Fondul le-a reamintit constituenților săi prejudiciul pe care o astfel de rivalitate le va provoca țărilor mai sărace, argumentând că „condițiile financiare mai stricte și mai volatile din Statele Unite pot avea efecte replici asupra piețelor emergente și economiilor în curs de dezvoltare, ceea ce duce la costuri de finanțare mai mari”.

Instituția cu sediul la Washington D.C. a calculat că o creștere semnificativă a incertitudinii economice globale ar putea duce la creșterea nivelului datoriilor cu 4,5% din PIB pe termen mediu. Într-un scenariu „serios advers”, a avertizat FMI, nivelul datoriei ar putea ajunge până la 117% din PIB până în 2027 – un nivel nemaiîntâlnit de la al Doilea Război Mondial.

Una dintre puținele țări în care Fondul se așteaptă la o îmbunătățire semnificativă a imaginii fiscale în următorii ani este Marea Britanie. Într-o susținere implicită a eforturilor cancelarului Rachel Reeves de a restabili stabilitatea finanțelor publice din Regatul Unit, vede că deficitul se va reduce la doar 2,3% din PIB până în 2030, de la 5,7% anul trecut, potrivit Politico.