Preşedintele PIN, Cozmin Guşă, a intrat în cursa pentru Primăria Capitalei fără şanse reale.
Însă, pentru PIN, miza reală a acestor alegeri este pă- trunderea în Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), iar pentru a realiza acest obiectiv trebuie să depăşească pragul de 5%. Guşă este primul clasat pe lista de consilieri a PIN, dar nu este clar dacă, în caz de reuşită, îşi va prelua postul sau va ceda locul unui coleg de partid.
Partiduleţ pe muchie de cuţit
Deocamdată, sondajele de opinie relevă că situaţia micuţului PIN este pe muchie de cuţit, în strânsă interdependenţă cu evoluţia zgomotosului său şef de partid. În timp ce un sondaj CURS îl creditează atât pe Guşă, cât şi PIN cu 5%, o cercetare CCSB îl cotează pe candidat cu 7%, iar partidul cu 3%.
Potrivit INSOMAR, Guşă ar obţine 6%, iar PIN 5%, în timp ce, potrivit IPP Data Research, scorurile ar fi 9%, respectiv 6%.
Conştient că bătălia pentru Capitală are o importanţă crucială pentru viitorul formaţiunii sale, Guşă a dus o campanie agresivă, plină de acuzaţii la adresa candidaţilor cu şanse reale la Primăria Capitalei. Guşă i-a atacat puternic pe Sorin Oprescu, Vasile Blaga şi Ludovic Orban. Dacă o parte a mediatiză rii sale a fost asigurată de ciocnirile verbale cu „greii“ competiţiei, Guşă şi-a folosit, la acest capitol, şi relaţiile bune pe care le are în zona media.
Şapte ani cu corupţii din politică
Atacurile lui Cozmin Guşă din campanie au fost o încercare de a demonstra că el este în afara unei clase politice corupte, o „reţetă“ deja clasică, folosită cu succes de Traian Băsescu sau Sorin Oprescu.
Cozmin Guşă este şi el parte integrată a clasei politice din România, chiar dacă are la activ doar şapte ani în acest domeniu. În 2001, Adrian Năstase l-a numit secretar general al PSD. De multe ori, în această calitate, tânărul secretar general încerca să transmită mesajele anti-Băsescu ale PSD. În plus, Guşă era în situaţia de a-i apăra în faţa ziariştilor pe baronii partidului implicaţi în diferite scandaluri.
Ulterior, Guşă a plecat din PSD, reclamând influenţa unor personaje precum Miron Mitrea sau Viorel Hrebenciuc. După o perioadă în care a făcut zgomot în calitate de şef al unui ONG, Guşă s-a lipit de PD, devenind un susţinător dinamic al lui Traian Băsescu şi un critic al baronilor şi corupţilor din PSD.
După ce, la începutul anului 2005, Guşă a intrat în conflict cu liderii mai vechi ai PD, forţat fiind, inclusiv de poziţia adoptată de Traian Băsescu, să părăsească partidul, a devenit unul dintre politicienii cu cele mai critice opinii la adresa şefului statului.
CV
Vârsta: 38 de ani
Familia: căsătorit, doi copii
Profesia: fizician Carieră: 2005-prezent: preşedinte al Partidului Iniţiativa Naţională (PIN); 2004-2005: membru în Biroul Permanent Naţional al PD; 2001-2003: secretar general PSD; 1998-2001: preşedinte C.A., Compania Jurnalul, director dezvoltare Antena 1; 1994-1996: director executiv Hiperion S.A.; 1996-1997: redactor-şef Radio Sonic Cluj- Napoca; 1997-1998: preşedinte C.A., Cotidianul „Ştirea“
Apartenenţă politică: preşedintele PIN
Avere: şapte terenuri însumând 16.500 mp în Bucureşti, comuna Cornu, Voluntari, Ocna, Dej, Zalău, trei case în Bucureşti, o casă de vacanţă în comuna Cornu, o motocicletă Yamaha, conturi de 230.000 de euro, acţiuni în valoare de 2.000.000 lei, datorii de 450.000 euro şi 616.000 lei
CITIŢI ŞI:
Guşă: Videanu are "un fel de Casa Poporului a lacului Snagov"
Guşă şi-a lansat imnul de campanie în ritmuri de hip-hop
Recomandările noastre
