Scurt şi la obiect – aşa şi-a început David Brodetsky, noul director general al Lindab, discursul despre producţia de ţigle şi tubulaturi de ventilaţie din România. Cifrele arată că România este a treia ţară cu cea mai mare creştere a vânzărilor din grupul suedez, de circa 20% anul trecut.
 
Cu activităţile de producţie de la Ştefăneştii de Jos (Ilfov) şi din Cluj, precum şi cu cele din Cehia, Ungaria, Ucraina şi mai nou Slovacia şi Rusia, Lindab reuşeşte să scoată pe piaţă produse competitive ca preţ şi să facă profit, de 14 milioane de euro anul trecut.„Cu salariile din Suedia grupul n-ar fi rezistat“, rezumă Brodetsky strategia de externalizare a producţiei în ţări cu costuri ale forţei de muncă mai mici. În medie, un suedez câştigă de aproape nouă ori mai mult decât un român, adică aproximativ 2.500 de euro, în timp ce leafa medie a românului nu trece de 285 de euro. Lindab a fost printre primii mari investitori din România. Decizia de a se extinde în Europa de Est, la mijlocul anilor ’90, a salvat compania, spune Anders Persson, directorul de resurse umane al Lindab, care are o relaţie specială cu România. „Am fost copilul de mingi al lui Ilie Năstate, în urmă cu mai bine de 30 de ani, în meciurile de Cupa Davis“, povesteşte Persson.

Un britanic în Scandinavia

Născut în Marea Britanie şi şcolit la Oxford, noul şef al Lindab a trăit pe rând la Paris şi Toulouse, în Franţa, în Spania, la Barcelona şi Madrid, şi în Luxemburg. A acceptat temperaturile joase ale Scandinaviei pentru a continua reţeta testată cu succes de Kjell Akesson, fostul director general al companiei, ieşit la pensie. „Vrem să simplificăm modul de a construi. Eu nu voi schimba nimic din strategiile noastre anterioare. Ne preocupă viitoare achiziţii, dar şi investiţii în ţările cu business bun, aşa cum e România“, susţine David Brodetsky.

Creată în familie, ca şi conaţionala IKEA, afacerea Lindab a fost vândută de fondatorul său, aproape falit, în 1991, către investitorii de la Bursă.