Odiseea Grupului Ilașcu. Sacrificiul pentru libertate și unitate

Odiseea Grupului Ilașcu. Sacrificiul pentru libertate și unitate

Odiseea Grupului Ilașcu. Sacrificiul pentru libertate și unitate. Cât a durat eliberarea membrilor acestui grup și cum a fost folosit politic luptătorul Ilie Ilașcu?

Odiseea Grupului Ilașcu. Sacrificiul pentru libertate și unitate. Cât a durat eliberarea membrilor acestui grup și cum a fost folosit politic luptătorul Ilie Ilașcu?

Anii 1991-1992 declanșau în Moldova de peste Prut, tragedia instituită ca o bombă cu ceas de către Stalin. Moldova sovietică fusese deposedată de Bucovina de Nord, Herța și Basarabia de Sud, dar primise o porțiune de peste Nistru, numită Transnistria cu un centru de putere la Tiraspol și Tighina-Bender.

Grupul Ilașcu - „ard malurile Nistrului”

Anul 1992 marca izbucnirea primei crize a unei enclave rusofone după colapsul în decembrie 1991 al URSS. Independentă din august 1991, Moldova de peste Prut, devenită Republica Moldova s-a confruntat cu lupta pentru „autodeterminare” a „națiunii transinstrene”.

De fapt, acolo, se retrăsese Armata a XIV-a unională sovietică și tot acolo, până în 1994, vor veni trupele sovietice cantonate în Ungaria și parțial în RDG.

Voluntarii moldoveni între care și cei din Grupul Ilașcu au luptat pentru integritatea Moldovei, adică păstrarea Transnistriei în granițele Moldovei de peste Prut.

Sentința condamnării la moarte - 9 decembrie 1993

La 9 decembrie 1993, procuratura neo-sovietică a Transnistriei, întrunită în Casa Sindicatelor din Tiraspol, îi ține pe membrii grupului într-o cușcă. Sentința este necruțătoare. Ilie Ilașcu, patriotul român primește condamnare la moarte, ceilalți membri ai grupului său, pedepse între 2 și 15 ani de închisoare. Evident, începe o presiune internațională la adresa autorităților autoproclamate.

În România, Opoziția anti-Iliescu speculează momentul, Asociația Pro Basarabia și Bucovina începe pichetările, lui Ilașcu, fiicelor sale, soției sale Nina li se iau interviuri peste interviuri de către presa de Opoziție din România și de către televiziunile private.

Viitorul președinte al României în perioada 1996-2000, Emil Constantinescu, liderii PNȚ, foști deținuți politici se plimbă într-o cușcă remorcată de un tractor prin Piața Victoriei, susținând că sunt solidari cu Ilie Ilașcu.

Ilie Ilașcu, ales parlamentar în lipsă pe listele PRM. Eliberarea

Liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, senator în mai multe legislaturi îi oferă un mandat de parlamentar la alegerile din 1996 și Ilie Ilașcu este ales. Nina Ilașcu vine la Cotroceni, la Emil Constantinescu, dar președintele din Piața Universității are memoria scurtă. Uită de cușcă și de propaganda găunoasă de când era în Opoziție.

În 1997, România lui „nea Milică” încheie un tratat rușinos cu Ucraina și azi în vigoare. Așadar, doamna Ilașcu și fiicele eroului român puteau să aștepte că doar i se comutase pedeapsa, nu mai era în pericol să fie executat.

În mai 2001, sub președinția lui Ion Iliescu, după nouă ani de detenție și chiar de detenție în izolare, patriotul Ilie Ilașcu a fost eliberat. Un membru al Grupului a preferat emigrarea voluntară în Rusia, restul au rămas cu tragica experiență a temniței pentru patriotismul lor de la începutul anilor 90.

Ilie Ilașcu a  mai fost ales o dată tot senator ca și în legislatura 2000-2004, pentru o altă legislatură, în 2004-2008.

Pe 9 decembrie 2023, la 30 de ani de la momentul când unui patriot român i s-a dat sentință de condamnare la moarte pentru patriotismul lui, de către autorități nerecunoscute și anti-românești, nici măcar nu s-a mai amintit nici măcar nominal, numele Ilie Ilașcu.