Groenlanda - deschiderea unei mine dă jos guvernul
IL FATTO QUOTIDIANO: (Italia), 27 februarie 2021- În ciuda faptului că este izolată, glaciara Groenlandă nu este ferită de crize politice.
Națiunea din Marea Arctică (care face parte oficial din Regatul Danemarcei) se află în centrul unei lupte de partid cauzată de o dispută privind exploatarea resurselor naturale locale.
Vor fi alegeri speciale
Parlamentul Groenlandei, care reprezintă 56.000 de locuitori, a decis că vor avea loc alegeri speciale pe 6 aprilie după ce Siumut, partidul de guvernământ, a pierdut votul de încredere, nemaiputând conta nici pe sprijinul democraților, care se opun deschiderii minei Kvanefjeld, situată la sud de capitala Nuuk, în largul coastei canadiene.
Cariera este una dintre cele mai mari resurse de uraniu și pământuri rare din lume, două elemente chimice utilizate pentru numeroase aplicații tehnologice civile și militare.
Preocupările privind exploatarea excesivă a minei și a consecințelor pe care o astfel de utilizare le-ar provoca asupra mediului au determinat Partidul Democrat local să voteze în guvern împotriva votului de încredere.
Campania, condusă de partidul inuit
Campania împotriva exploatării minelor (cunoscută și sub numele de Kuannersuit) a fost condusă de partidul inuit Ataqatigiit, care reprezintă populația inuită din Groenlanda, susținut de democrați.
În naţiune trăiesc aproximativ 50 de mii de nativi (termenul „eschimos” este considerat inadecvat deoarece a fost creat de străini și, prin urmare, nu mai este folosit) care s-au aliniat în masă împotriva deschiderii minei. În plus, o mișcare populară cunoscută sub numele de Urani Naamik („nu uraniului”) a luat amploare în rândul cetățenilor care au manifestat în ultimele zile în fața parlamentului local și în apropierea carierei.
În 2013, partidul Siumut a adoptat o lege care a permis extragerea uraniului pe insulă, un proces riscant care poate provoca daune mediului din cauza deșeurilor radioactive. Populaţia locală nu este îngrijorată doar de riscurile asupra naturii, dar şi de faptul că în spatele săpăturilor se află antreprenori străini.
Un fel de „Roșia Montană”
Contractul pentru analizarea inițială a minei a fost atribuit companiei australiene Australian Greenland Minerals, în timp ce compania chineză Shenghe Resource se numără printre proprietarii carierei.
„Organizațiile de mediu nu văd cu ochi buni proiectele miniere, petroliere și de gaze naturale din Groenlanda. Ei cred că Danemarca și UE ar trebui, în schimb, să sprijine financiar insula, astfel încât țara să poată avea o economie bazată pe turism și resurse durabile”, explică revista locală KNR care a urmărit îndeaproape protestele.
Națiunea se bazează pe subvenții daneze de aproximativ 526 milioane de euro pe an, adică o treime din bugetul său total. Mulți cetățeni ar dori o mai mare independență și speră că într-o bună zi vor tăia legăturile cu Danemarca: deocamdată, Copenhaga gestionează politica externă, monetară și de apărare a Groenlandei.
După criza parlamentară, premierul Kim Kielsen de la Siumut a convocat alegeri pentru data de 6 aprilie, alegeri unde partidul inuit este dat ca favorit. Acest lucru ar putea însemna o încetare definitivă a exploatării Kvanefjeld, precum și o reprezentare mai mare a băștinașilor în parlament. Un pas important pentru protecția și dezvoltarea celei mai mari insule din lume.
Traducerea Cătălina Păunel, RADOR
Recomandările noastre
