Grigore Caramalac, interlopul din Moldova ajuns propagandistul lui Putin (I)

Grigore Caramalac. O autoritate printre interlopi, stabilit în Rusia cu mai bine de 20 de ani, după ce a fost dat în urmărire generală de autorităţile de la Chişinău pentru comiterea mai multor crime deosebit de grave, a ajuns să fie unul din propagandiştii Kremlinului în Republica Moldova. Este vorba despre Grigore Caramalac, alias Bulgarul, originar din oraşul Taraclia, despre care se spune că s-ar afla de mai mulţi ani în serviciul FSB-lui rusesc. Liderul interlop îşi bagă nasul, de ani buni, în politica moldovenească, încercând de fiecare dată să încline balanţa în favoarea Moscovei.

Grigore Caramalac, susţinător al lui Putin şi al războiului din Ucraina

Grigore Caramalac, 59 de ani, originar din oraşul Taraclia, este maestru al sportului în luptele libere, președinte al Fondului Internațional de Asistență pentru Veterani și Sporturi cu Handicap IFAVIS. Totodată, Caramalac este vicepreşedinte al Federaţiei de lupte din Rusia.

Deţine cetăţenia Republicii Moldova şi cea a Federaţiei Ruse. Este asistentul deputatului Dumei de Stat, Alexandr Brîskin, ales pe lista partidului Rusia Unită, reprezentant al alegătorilor din regiunea Kursk.

Este susţinător înrăit al lui Vladimie Puțin, a regimului inaugurat de acesta şi a războiului din Ucraina. Presa pro-Kremlin îl prezintă pe Caramalac drept un prosper om de afaceri şi un mare mecenat.

După invazia Rusiei în Ucraina, Caramalac a organizat mai multe activităţi „sportiv-patriotice” în teritoriile ocupate de ruşi. Sub pretextul promovării sportului şi a unui mod sănătos de viaţă, Grigore Caramalac promovează politica Kremlinului şi valorile impuse de Putin.

Din postările de pe portalurile ruseşti rezultă că Bulgarul îl cunoaşte personal pe liderul rus. Acesta l-a felicitat pe Putin cu aşa zisa victorie la alegerile prezidenţiale. La mesajul de felicitare a anexat o fotografie în care el apare înmânându-i o diplomă lui Putin, ultimul fiind îmbrăcat în kimono pentru judo. Peste câteva zile fotografia a fost înlocuită.

„Trebuie să construim o Rusie puternică. Eu vreau să renaştem în tânăra generaţie patriotismul, bărbăţia, ca să fie gata în orice clipă să-şi apere persoanele apropiate şi Patria”, a declarat Caramalac într-un interviu pentru tagilhockey.ru, un portal de ştiri sportive din Rusia.

În mai 2023, Grigore Caramalac a fost inclus într-o listă de sancţiuni a Uniunii Europene pentru acţiunile sale în Ucraina.

O incursiune în trecut

Grigore Caramalac, alias Bulgaru (poreclă după apartenenţa etnică) a ajuns în Rusia în 1998, fiind dat în urmărire generală de către organele de drept din Chişinău. El este acuzat de crearea unei comunități criminale care a comis o serie de infracțiuni grave pe teritoriul republicii. Printre acestea se numără extorcarea, tâlhăria, banditismul și furturile în proporţii deosebit de mari.

La mijlocul anilor '90, grupul său Boiana era unul dintre cei mai mari furnizori de vinuri moldovenești către Rusia. Compania se ocupa și de produse petroliere și avea și propria bancă. Cifra de afaceri a grupului a ajuns la 20 de milioane de dolari. În timp ce veniturile totale ale bugetului Republicii Moldova erau de circa 600 de milioane de dolari.

Potrivit lui Caramalac, în 1996, l-a susținut în alegeri pe politicianul Petru Lucinschi, devenit președinte al Moldovei.

Relaţia ostilă cu Petru Lucinschi

Șase luni mai târziu, unul dintre fiii președintelui, Serghei Lucinschi, ar fi cerut ca o parte din afacerea lui Caramalac.

După ce a fost refuzat, fiul lui Petru Lucinschi și-a convins tatăl că Boiana Group este o structură criminală ale cărei activități trebuiau oprite. Totodată, Caramalac i-a cerut ultimativ fostului şef de stat facilităţi la exporturi în schimbul susţinerii la prezidenţiale.

Atunci Lucinschi a pus în funcţie instituţiile statului. Pe 7 aprilie 1998, mascaţii au venit la birourile Grupului Boiana. Caramalac și câțiva dintre subalternii săi au fost arestați. Au fost inițiate 20 de dosare penale, dar niciunul nu s-a soldat cu rechizitoriu. Caramalac a fost eliberat după 8 luni de detenţie, cu interdicţia de a părăsi localitatea.

Acesta însă nu s-a conformat interdicţiei, părăsind în aceeaşi zi teritoriul Republicii Moldova. Curios este că, odată cu plecarea lui Caramalac, a dispărut şi dosarul penal care era păstrat în safeul Judecătoriei Centru din Chişinău. Oamenii legii au reabilitat ulterior dosarul.

În 2013, Procuratura Republicii Moldova a dispus transferarea dosarului penal împotriva lui Caramalac către partea rusă. Procuratura din Rusia a dispus clasarea dosarului şi scoaterea lui Caramalac de sub urmărire penală pe motivul lipseoi de probe. Iar fostul procuror general adjunct de la Chişinău, Andrei Pântea, a fost cercetat penal şi condamnat pentru neglijenţă în serviciu.

Caramalac consideră că toate acuzațiile împotriva lui sunt manifestări de ostilitate din partea autorităților Republicii Moldova.

Cum a ajuns Grigore Caramalac lider interlop

Descendent dintr-o familie vulnerabilă (fapt recunoscut de însăşi Caramalac), Bulgaru s-a regăsit în sport. La 18 ani a fost înrolat pentru doi ani în fosta armată sovietică. Dar nu ajunge să fie demobilizat, fiind încarcerat pentru comiterea unui viol.

După ispăşirea pedepsei, Caramalac revine la baştină, dedicându-se în totalitate sportului. La începutul anilor 90 Caramalac formează o grupare din sportivi de arte marţiale, care ofereau protecţie oamenilor de afaceri.

Aşa a ajuns să ofere protecţiei întreprinderii Boiana, fondată de Vasili Şişkov, originardin Taraclia. Ulterior, omul de afaceri avea să regrete profund, după ce Bulgaru a început treptat să-i preia afacerea şi i-a organizat trei tentative de asasinare.

Capacităţile lui Caramalac au fost observate de mai marii mafiei moldoveneşti. Cel care l-a adus pe Caramalac pe olimpul crimei organizate a fost Ilie Cazimir, o cunoscută autoritate interlopă din anii 90 din Republica Moldova.

Legăturile cu mafia rusă

După ce s-a refugiat la Moscova, Caramalac şi-a intensificat relaţiile cu elita interlopă rusă. Presa rusă a relata în repetate rânduri despre legătura lui Bulgarul cu liderul celei mai temute mafii din Rusia, „Solnţevskaia bratva”, Serghei Mihailov, alias Mihasi.

În 2010, Grigore Caramalac a fost reținut la Moscova ca participant la o adunare a elitelor hoţeşti, cu participarea imigranților încoronați din Georgia, Abhazia, precum și reprezentanți ai lumii interlope slave reprezentate de „Solntsevskai bratva” și „Kuntsevskaia bratva”.

La acel eveniment, Caramalac a fost invitat în calitate de „expert” pentru Moldova. Reprezentanţii comunităţilor criminale slave au încercat să-l promoveze pe Caramalac pentru titlul de hoţ în lege, cel mai înalt titlu din ierarhia criminală de pe teritoriul fostei URSS.

„Încoronării” lui Caramalac s-au opus elitele mafiei caucaziene, una foarte infulentă pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice. Primul motiv a fost că Bulgarul a fost condamnat pentru viol, fapt care nu se încadrează cu legile hoţeşt ale legendarului Vasia Brilliant, cel mai autoritar lider interlop, din toate timpurile, din spaţiul ex-sovietic.

Un alt motiv ar fi fost legătura lui Caramalac cu serviciile speciale ruseşti.

Agent al FSB-lui

Grigore Caramalac ar fi fost racolat de către FSB-ul rusesc încă la începutul anilor 90.

„Mentorul lui Caramalac se afla în Transistria. FSB-ul a observat capacităţile organizatorice ale lui Grişa Bulgaru şi creşterea influenţei sale în lumea interlopă. FSB-ul rusesc avea nevoie de o astfel de persoană, prin care să controleze crima organizată din Republica Moldova.

Şi nu a dat greş. Pe lângă crima organizată din Republica Moldova, Caramalac a ajuns o persoană influentă pentru pentru interlopii din regiunile Odesa, Herson, Nikolaev, precum şi din regiunile ocupate din Ucraina. Totodată, controlează o parte din crima organizată din Bulgaria şi Grecia”, a declarat pentru EvZ, sub protecţia anonimatului, un agent al Inspectoratului Naţional de Investigaţii.

Beneficiile oferite de FSB

Sursa a precizat că FSB-ul l-ar fi ajutat pe Caramalac să fugă, în 1998, la Moscova. Ulterior, l-a ajutat să obţină statutul de refugiat.

Oamenii legii rusi, în ciuda dragostei de neînțeles pentru refugiatul moldovean, l-au arestat de două ori - în 2003 și 2005. Dacă prima dată reţinerea a fost legată exclusiv de competența șederii sale pe teritoriul Rusiei, a doua oară s-au acumulat deja noi pretenții împotriva lui Caramalac cu privire la activitatea sa. Şi de fiecare dată interlopul a reuşit să scape.

Iar în 2008, preşedintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a acordat lui Caramalac cetăţenia rusă. Sursa noastră susţine că nu s-a trecut fără intervenţia FSB-lui.

La fel, FSB-ul l-ar fi ajutat pe Caramalac să scape atunci când a fost arestat pe Aeroportul Borispoli din Kiev, având asupra sa paşaport fals.

Procurorii ucraineni au raportat colegilor de la Chişinău despre reţinerea lui Caramalac şi a fost începută o procedură de extrădare. Iar când o instanţă de la Kiev a pronunţat decizia privind extrădarea, s-a dovedit că Bulgarul a fost eliberat din detenţie cu o zi înainte şi a plecat în Belarus, fiindu-i pierdută urmă.

Precizăm că Federaţia Rusă a refuzat de fiecare dată demersurile Chişinăului de a-l extrăda pe Caramalac. Încălcând astfel Convenţia semnată în cadrul CSI privind urmărirea şi extrădarea criminalilor.

„A ajuns să fie un agent foarte preţios pentru FSB. Şi pentru Kremlin. Atât de preţios, încât s-a ajuns ca şoferul său personal să fie ofiţer al FSB-lui”, a spus sursa noastră.

Grigore Caramalac şi Vladimir Voronin

Legătura cu partidul „Moldova democrată” şi fostul preşedinte Petru Lucinschi nu a fost singura legătură a lui Caramalac cu reprezentanţii clasei politice de la Chişinău.

În 2005, Caramalac afirma, într-un interviu acordat publicaţiei Komsomoliskaia pravda, că, în 2001, a finanţat campania electorală a comuniştilor şi chiar a cedat o parte din acţiunile pe care le deţinea la diferite întreprinderi în favoarea unor lideri ai comuniştilor.

Caramalac susţinea că, după ce Vladimir Voronin a devenit preşedinte, fiul său, Oleg Voronin, ajuns odată cu şefia tatălui său prosper om de afaceri, a încercat să-l elimine de pe piaţă.

În replică, Voronin a declarat că lumea interlopă a intervenit „în cel mai grosolan mod” în campania electorală.

Precizăm că declaraţia respectivă a fost făcută în plină perioadă electorală şi după ce Voronin intrase în dizgraţia Moscovei pentru că refuzaze să semneze Memorandumul Kozak privind federalizarea Republicii Moldova.

Amintim că primele semne ale aplicării şantajului economic au fost în martie şi aprilie 2005, când autoritățile ruse au impus restricții la importul de carne, fructe şi legume din Republica Moldova.

În 2005, la comanda FSB-lui, Caramalac ar fi încercat chiar să organizeze diversiuni la Chişinău. Presa moldovenească scria atunci că serviciile speciale au reținut mai mulți sabotori plătiți de Caramalac.

Chiar din prima zi a lui 2006, gigantul Gazprom a sistat livrările de gaze spre Republica Moldova, iar de la sfârşitul lunii martie, Federaţia Rusă a pus, pentru prima dată, embargo pe vinurile moldovenești. „Războinic” şi tare pe poziţii la început de an, Vladimir Voronin nu a rezistat decât câteva luni, capitulând, în cele din urmă, în faţa lui Vladimir Putin.

Se spune că Grigori Caramalac a participat și la organizarea revoltelor din aprilie 2009 pentru a se răzbuna pe Voronin.

Al treilea eşec de a controla politica moldovenească

După schimbarea puterii la Chişinău în 2009, Caramalac a încercat din nou să preia controlul asupra arenei politice din Moldova și a lansat un nou proiect - Renato Usatîi.

La început, a reușit: Usatîi, vecin cu Caramalac într-un sector rezidenţial de lux de lângă Moscova, a devenit un apropiat al fostului premier Vlad Filat. Dar acest lucru nu a fost suficient pentru Caramalac, mai ales din cauza neînțelegerilor dintre Filat și Plahotniuc. Așa că a decis promovarea masivă a prietenului său Renato pe arena politică moldovenească.

Renato Usatîi şi Grigore Caramalac/ Sursa foto: din arhiva personală a lui Renato Usatăi

Proiectul a fost însă blocat, cel mai probabil la comanda lui Plahotniuc. Usatîi a fost învinuit de procurorii moldoveni că a comandat asasinarea bancherului rus Gherman Gorbunţov, la Londra. Pentru a scăpa de arest, Usatîi a părăsit Republica Moldova. A revenit, fiind reabilitat după căderea regimului Plahotniuc.

Ulterior, Renato Usatîi a ajuns în dizgraţia lui Caramalac. Mai ales după ce acesta, la alegerile prezindenţiale din 2020, a susţinut candidatura Maie Sandu.

Liderul interlop a declarat pentru presa rusă că Usatîi este de fapt... proiectul lui Plahotniuc.

(Va urma)