Justitie
Grevă în justiţie şi protest solitar în faţa Parlamentului. Magistraţii, nemulţumiţi de salarii. Video
Protest solitar la Parlament/ Sursa foto: EvZ
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Mai mulţi magistraţi au intrat de luni în grevă japoneză pentru 30 de zile. Aceştia vor purta în perioada respectivă banderole albe peste mantie.
Nemulțumirile magistraților sunt legate de modul în care statutul și responsabilitățile funcției judiciare sunt reflectate în proiectul de reformă a sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar.
Greva urma să înceapă cu o acţiune de protest în faţa Parlamentului. Protestul anunţat de asociaţia obştească „Vocea justiţiei” a fost deturnat de alţi protestari care au declarat că revolta magistraţilor nu este justificată.
Protestul magistraturii cu un singur judecător
Inițiativa de protest a venit din partea a doi judecători - Ion Chirtoacă, Judecătoria Chişinău, și Mariana Stratan, Judecătoria Ungheni.
La ora anunţată, în faţa Parlamentului s-a prezentat doar judecătoarea Marina Rusu, preşedinta asociaţiei „Vocea justiţiei”. În schimb, în faţa Parlamentului au venit cu un contra-protest mai multe persoane, care au acuzat magistraţii de corupţie şi că în Republica Moldova nu se face justiţie corectă.
Marina Rusu, care este mamă a şapte copii, a venit cu argumentele sale. Magistrata a spus că un judecător de primă instanță câștigă între 12 și 13 mii de lei. În timp ce unii primesc 26–27 de mii de lei, iar secretarii — aproximativ 8 mii de lei. Proiectul noii legi privind salarizarea ar urma să majoreze salariile judecătorilor cu doar aproximativ 1.900 de lei (cca 95 de euro).
„Problema salarizării a existat mult mai devreme. Dar acesta a fost punctul în care sistemul a decis să se alăture și să manifeste această solidaritate. Şi cred că judecătorii care vor să rămână în sistemul justiției și să lucreze cinstit, să se solidarizeze, pentru a arăta că acest salariu e destul de modest pentru o asemenea funcție. Şi nu poate menține nici sistemul actual, nici atrage persoane noi, profesioniste, în sistem”, a declarat Marina Rusu.
Marina Rusu susţine că problemele salariale din sistemul de justiție nu îi vizează doar pe magistrați, ci și pe grefieri, asistenți judiciari și ceilalți angajați ai instanțelor.
Consiliul Superior al Magistraturii susţine revendicările judecătorilor
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a declarat că susţine revendicările judecătorilor şi acţiunea de protest, atât cât este una paşnică şi nu perturbează activitatea instanţelor. Totodată, instituţia a anunţat că se află în dialog cu autorităţile privind problema salarizării magistraţilor.
„CSM consideră că formula de salarizare trebuie să reflecte în mod corespunzător specificul funcției judiciare, să contribuie la consolidarea independenței justiției și să asigure capacitatea sistemului judecătoresc de a atrage și menține profesioniști calificați.
În această etapă, CSM își continuă demersurile instituționale și dialogul cu autoritățile competente pentru identificarea unor soluții concrete la problemele semnalate.
Revendicările profesionale trebuie examinate cu seriozitate. Iar soluțiile adoptate trebuie să ofere un răspuns echitabil și sustenabil preocupărilor corpului judecătoresc”, se arată în declaraţia CSM.
De ce s-a recurs la grevă japoneză
Judecătorii din Republica Moldova au dreptul la forme pasnice de exprimare a revendicărilor profesionale. cum ar fi protestul simbolic. Însă legea le interzice să organizeze greve care duc la încetarea completă sau sistarea examinării dosarelor.
Conform legislației din Republica Moldova, magistrații nu pot intra în grevă clasică (încetarea activității de judecată), deoarece acest lucru ar bloca actul de justiție și examinarea cauzelor.
Magistrații pot folosi forme simbolice de protest, care nu afectează dreptul cetățenilor la justiție, cum ar fi purtarea unei banderole albe pe robă/mantie.
În cadrul acțiunii de protest începută la 12 octombrie, asociațiile profesionale au îndemnat la suspendarea temporară a ședințelor pentru cauze care nu sunt urgențe. Şi doar pentru un interval orar limitat. Asigurând însă urgențele precum aresturile preventive sau ordonanşele de protecție.
Recomandările noastre
