Şapte persoane între care şase rebeli şi un militar au fost ucise, joi, în regiunea Caşmir cu administraţie indiană. Anunțul a fost făcut de poliţia locală, relatează AFP.
Conform poliţiei, cei şase rebeli ucişi fac parte din gruparea jihadistă Jaish-e-Mohammad, cu sediul în Pakistan, iar doi dintre ei erau pakistanezi.
Aceste confruntări, care au avut loc în două sate din regiune, în noaptea de miercuri spre joi, s-au soldat, de asemenea, cu un mort şi trei răniţi, victime în rândul forţelor guvernamentale, potrivit aceleiaşi surse.
Caşmirul este împărţit între India şi Pakistan de la independneţa celor două ţări, în 1947.
India şi Pakistanul revendică fiecare - în întregime - acest teritoriu din Himalaya.
Grupări rebele luptă de peste 30 de ani împotriva trupelor indiene şi cer independenţa Caşmirului sau alipirea acestuia la Pakistan.
Aceste confruntări s-au soldat cu 264 de morţi în 2021, mai puţini decât în 2020 (321), potrivit unui bilanţ întocmit de site-ul South Asia Terrorism Portal.
În partea Caşmirului aflată sub control indian se înregistrează o amplificare a tensiunilor, după ce New Delhi i-a revocat, în august 2019, statutul semiautonom.
Cașmirul zona veșnicei dispute
Regiunea Cașmir este revendicată de India și Pakistan, iar relaţiile tensionate dintre cele două țări durează de peste şase decenii.
În anul 1947 India a fost împărțită în două dominioane, India și Pakistan, ambele devenind independente. Principatul Kashmir a avut de ales cărui stat dintre cele două să se alăture.
Maharajahul Cașmirului, Hari Singh, liderul hindus al unui stat majoritar musulman prins între cele două țări, India și Pakistan, nu s-a putut decide. A semnat un acord temporar de înghețare a situației existente la acel moment și de menținere a serviciilor de transport cu Pakistanul.
În octombrie 1947 membri ai unor triburi pakistanze au invadat Cașmirul, determinați de unele atacuri asupra musulmanilor, dar și de ezitarea lui Hari Singh de a lua o decizie în privința statutului regiunii. Maharajahul a solicitat asistență militară Indiei, care, prin vocea guvernatorului său, generalul Lord Mountbatten, a susținut că pentru binele păcii cea mai potrivită opțiune este ca regiunea Kashmir să fie anexată temporar la India. Ulterior, un vot trebuia să decidă statutul definitiv al acesteia. Singh a semnat Instrumentul de Accedere la India, cedându-i astfel acesteia controlul asupra politicii sale externe și de apărare.
Acest document a încurajat disputa indo-pakistaneză, întrucât în timp ce India susține că a fost semnat înainte ca trupele sale să ocupe teritoriul, Pakistanul susține opusul, invocând faptul că astfel s-a încălcat acordul inițial de înghețare a status-ului Kashmirului.
Au urmat războaiele, unul în 1947-1949 și altul în 1965. În urma primului conflict, India și Pakistan, prim medierea ONU, au semnat un acord de armistițiu și au stabilit o așa-numită Linie de Control care separă partea din Kashmir deținută de Pakistan de cea deținută de India. Astfel, Indiei i-au revenit două treimi din teritoriul disputat, iar restul, adică provinciile de nord i-au revenit Pakistanului. În anii ’50 și China și-a adjudecat o parte din Kashmir, în estul provinciei. După cel de-al doilea război indo-pakistanez din 1965, Linia de Control, cu o lungime de 750 de km, a rămas neschimbată. Cu toate acestea, au mai existat ciocniri armate, precum cele din 1999 -destul de aproape de declanșarea unui nou război- și din 2002.