Evenimentul Zilei > EVZ Special > Grecii îi numeau în derâdere cuțovlahi, albanezii le spuneau ciobani
Grecii îi numeau în derâdere cuțovlahi, albanezii le spuneau ciobani

Grecii îi numeau în derâdere cuțovlahi, albanezii le spuneau ciobani

Johann Thunmann publica în 1774, la Leipzig, volumul „Cercetări asupra istoriei popoarelor din Europa de Răsărit”, în care povestea de valahii de la sud de Dunăre care vorbeau aceeași limbă cu cei de la nordul marelui fluviu:

„Și valahii de dincolo de Dunăre, pe care grecii îi numesc în derâdere cuțovlahi, sunt necunoscuți.

Cunosc istorici de meserie care nu au auzit de existența lor niciodată.

Sunt un popor mare și numeros și compun jumătate din populația Traciei și trei sferturi din cea a Macedoniei și Thessaliei.

Și în Albania locuiesc mulți. Vorbesc același grai ca și frații lor de dincoace de Dunăre, însă amestecat cu multe cuvinte grecești.

Ei nu sunt în niciun chip veniți din Dacia.

De 750 de ani sunt cunoscuți sub numele de vlahi și găsim urme ale graiului lor încă din secolul al VI-lea.

Se numesc ei înșiși rumani sau rumuni. Grecii îi numesc vlahi, uneori însă îi confundă cu arvaniții.

Albanezii îi numesc ciobani. Sunt și astăzi în mare parte nomazi.

Au însă și așezări temeinice și cele mai multe orașe ale Traciei de Mijloc, Macedoniei și Thessaliei sunt locuite de valahi”.

Johann Erich Thunmann, născut la 23 august 1746 și mort pe 17 decembrie 1778, a fost un lingvist, istoric și teolog născut în Suedia.

A studiat la Strängnäs și Uppsala, apoi a părăsit Suedia pentru a studia la Greifswald.

A fost profesor de filosofie la Universitatea din Halle.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric