Şeful guvernului de la Atena a încercat ieri să tempereze temerile populaţiei faţă de planul dur anticriză.
Premierul grec Georgios Papandreou a dat, ieri, asigurări că statul va proteja „grupurile sociale cele mai sensibile” de măsurile incluse în ultimul plan de austeritate adoptat de guvernul de la Atena. Şeful executivului socialist, care a prezentat ieri ambiţiosul pachetul anticriză şefului statului elen, Carolos Papoulias, a încercat prin declaraţiile sale să tempereze isteria creată la nivel naţional după prezentarea măsurilor.
Sindicatele, care au calificat pachetul drept cel mai dur adoptat în perioada postbelică, au avertizat deja că vor paraliza mâine întreaga ţară printr-o grevă generală. „Vom face schimbările ce trebuiau făcute cu mulţi ani în urmă în sectorul politic, economic şi în ceea ce priveşte sentimentul de justiţie într-un stat de drept”, a subliniat premierul.
Presa greacă a reflectat la unison sacrificiul pe care fiecare cetăţean va fi nevoit să îl facă. „Modul în care am fost obişnuiţi să trăim, să muncim, să consumăm şi să ne organizăm viaţa, aici, în aceste părţi din sudul Balcanilor, a luat sfârşit ieri (duminică - n.r.)”, a scris publicaţia „Ta Néa”. „Asfixiaţi timp de cinci ani”, „Patru ani fără să respirăm” sau „Marele sacrificiu” sunt doar câteva dintre titlurile principalelor cotidiene elene prin care au încercat să surprindă noua realitate economică şi socială din ţară.
Bani mai puţini pentru arme
Strânsă cu uşa din punct de vedere financiar, Grecia, unul dintre statele NATO care cheltuiau până în prezent cei mai mulţi bani pe armament, în încercarea de asigura un echilibru militar cu Turcia vecină, se vede acum nevoită să reducă semnificativ aceste fonduri şi să diminueze tensiunile cu Ankara în Marea Egee.
Banii alocaţi anul acesta înzestrării cu armament se menţin la nivelul din 2008, adică 2,8 la sută din PIB, echivalentul a circa şase miliarde de euro, cu 700 de milioane de euro mai puţin decât se estimase iniţial, scrie AFP.
Principalii contributori la gura de oxigen primită de Grecia din partea zonei euro sunt Germania, Franţa şi Italia, cu 22,4, 16,8 şi, respectiv, 14,7 miliarde de euro pentru următorii ani. Spania, Olanda, Belgia şi Portugalia continuă lista cu 9, 7, 4, 8, 3 şi, respectiv, 2 miliarde pe aceeaşi perioadă. Sumele sunt calculate în funcţie de contribuţia ţărilor respective la capitalul Banca Centrală Europeană.