Într-un articol publicat pe siteul instituției, citat de Le Monde, doi membri ai FMI critică UE care dorește să impună Atenei obiective prea ambițioase privind excendentul bugetar.
Grecia nu are nevoie de mai multe măsuri de austeritate și reducerile bugetare au mers deja prea departe, au estimat, ieri, doi responsabili ai FMI, într-o postare pe blogul instituției, scrie Le Monde.
Într-un articol intitulat „FMI nu cere mai multă austeritate din partea Greciei”, economistul-șef al instituției, Maurice Obstfeld, și directorul Departamentului Europa, Poul Thomsen, reproșează UE că impune autorităților de la Atena obiective prea ambițioase privind excedentul bugetar
„Contrar recomandărilor noastre, guvernul grec a acceptat împreună cu instituțiile europene să mai reducă temporar cheltuielile bugetare pentru a se asigura că excedentul primar a ajuns la 3,5% din PIB”, scriu cei doi oficiali FMI.
„Nu ne-am schimbat părerea despre faptul că Grecia nu are nevoie de mai multă austeritate în acest moment. Spunem doar că afirmația că FMI ar cere asta este flasă”, au adăugat ei, amintind că instituțșia recomandă un excedent primar - excluzând dobânzile și rambursarea datoriei - de 1,5%.
Nivelul este insuportabil
O grevă generală a fost organizată joi în Grecia, pentru a protesta față de măsurile de austeritate și schimbarea reglementărilor pieței muncii, cerută de creditori.
Miniștrii de Finanțe din zona euro, reuniți acum câteva zile la Bruxelles, au căzut de acord asupra unei restructurări a datoriei Greciei, care totalizează 315 miliarde de euro, adică 180% din PIB.
FMI cere Greciei să adopte ținte bugetare realiste, pentru că actualele obiective naționale ar necesita un nivel al austerității fiscale care ar sufoca creșterea economică și nicio reformă structurală nu o va face din nou suportabilă.
FMI analizează acum dacă să acorde sau nu Atenei un nou împrumut, în plus față de cele 86 de miliarde de euro, pe care le primește din partea țărilor zonei euro.
Conform acordulu cu creditorii săi europeni, țara trebuie să aibă un plus bugetar de 3,5% din PIB până în 2018, aminteșye și Bloomberg.
Președintele francez, Francois Hollande, a făcut și el un apel, luni, la omologul său grec, Prokopis Pavlopoulos, să ia măsuri pentru reducerea datoriilor. Germania, primul creditor al Greciei din zona euro, a rămas cu ideea „ortodoxiei bugetare” și revine pentru 2018 la problema reglării acestei, după alegerile legislative, prevăzute pentru septembrie 2017.