Statul elen a adoptat şi va fi nevoit să respecte cu sfinţenie un nou plan de austeritate în schimbul celor aproape 120 de miliarde de euro la cât se ridică, pentru următorii trei ani, pachetul de asistenţă financiară acordat Greciei de UE şi FMI.

Deşi Atena a anunţat de patru ori, în ultimele cinci luni, măsuri de austeritate, intenţiile declarate ale executivului socialist nu au reuşit să calmeze pieţele, probabil din cauza absenţei unor cifre clare privind reducerile de cheltuieli în 2011 şi 2012.

„Economiile vor atinge 30 de miliarde de euro în următorii trei ani”, în afară de cele 4,8 miliarde anunţate deja pentru anul în curs, a subliniat ministrul grec de finanţe, Georgios Papaconstantinou, citat de France Presse. Planul ambiţios de austeritate, a mai explicat oficialul elen, va permite Greciei să îşi reducă deficitul bugetar de la 14 la sută, cât măsura la finele anului trecut, până la 2,6 în 2014.

Sectorul public, fără scăpare

În timp ce miniştrii comunitari de finanţe se pregăteau, ieri, să aprobe ajutorul acordat anul acesta statului balcanic, de circa 30 de miliarde de euro, în urma acordului la care s-a ajuns cu Atena, premierul grec Georgios Papandreou a avertizat populaţia că trebuie să accepte sacrificiile la care va fi supusă în anii următori, în caz contrar ţara riscând să intre în faliment.

Noul pachet de măsuri de austeritate prevede îngheţarea salariilor angajaţilor din sectorul public până în 2014, tăierea celui de-al 13-lea şi al 14-lea salariu pentru bugetarii care câştigă peste 3.000 de euro pe lună şi plafonarea acestor bonusuri la 1.000 de euro pentru cei cu remuneraţii sub acest prag şi creşterea TVA, deja majorat în martie, de la 21 la 23 de procente.

De asemenea, pensiile vor fi ajustate, nu după ultimele salarii pe care le-a avut un angajat înainte de a părăsi câmpul muncii, ci în funcţie de venitul mediu obţinut de acesta de-a lungul activităţii sale profesionale. Mai mult, pensionarea anticipată nu va mai fi posibilă înaintea vârstei de 60 de ani, în timp ce perioada minimă de con tribuţie va creşte treptat de la 37 la 40 de ani până în 2015.

Accizele pe carburant, ţigări şi alcool vor creşte şi ele cu zece la sută, în timp ce veniturile la bugetul de stat vor fi rotunjite graţie unor noi taxe de mediu şi pe licenţele de jocuri de noroc sau celor percepute anual companiilor care au avut un profit considerabil, mai scrie Reuters.

Analiştii avertizează însă că Grecia nu va fi singura din zona euro nevoită să îşi reducă semnificativ cheltuielile publice. Portugalia a îngheţat deja salariile bugetarilor – 12 la sută din forţa de muncă activă – şi se pregăteşte să le reducă numărul, în timp ce Spania speră să economisească 50 de miliarde de euro în următorii trei ani.

REPLICA

Populaţia reacţionează cu greve şi proteste

Cum era de aşteptat, grecii de rând au întâmpinat noul plan de austeritate, fără precedent în perioada postbelică, aşa cum îl descriu sindicaliştii, cu greve şi proteste violente.

Încă de acum câteva săptămâni, sindicatele şi-au mobilizat membrii şi pregătesc o grevă generală pentru miercuri. Sâmbătă, de 1 mai, la Atena şi Salonic, poliţiştii au intervenit în forţă pentru a dispersa miile de manifestanţi care au protestat faţă de măsurile dure anunţate de executivul de la Atena.

Filialele mai multor bănci, dar şi magazine au fost vandalizate de grupuri de anarhişti, infiltraţi printre demonstranţi.