Achizițiile masive de aur făcute de Rusia, dar și de China, par să indice intenția de a crea o monedă digitală, cu acoperire integrală în aur, care să preia rolul de deviză mondială deținut în prezent de dolar.
Rusia cumpără aur. Mult aur. Rezervele sale au crescut de patru ori în ultimul deceniu. Anul trecut, cantitatea de aur cumpărată a depășit pentru prima dată producția din extracțiile interne, astfel că Rusia a devenit un importator net.
Comentatorii au avansat mai multe scenarii pentru a explica această goană după aur a Moscovei. Unul ar fi că regimul Putin se pregătește pentru o nouă etapă în confruntarea cu Statele Unite și încearcă să-și reducă vulnerabilitatea față de sancțiunile financiare ale Washingtonului. Altul ar fi că se tem de riscul unei crize economice interne.
Alți observatori bănuiesc însă că la mijloc este o miză mult mai mare.
Frăția aurului
Însăși dimensiunea achizițiilor pare să dezvăluie intenții mai ambițioase din partea Moscovei, arată o analiză publicată în The Moscow Times de Bruno Macaes, membru al Institutului Hudson și fost ministru al Portugaliei pentru Afacerile Europene. În realitate, crede cercetătorul, ar fi vorba de prima etapă a unei viitoare bătălii pentru o nouă ordine monetară mondială.
Aceste mișcări făcute de Rusia sunt cu atât mai interesante cu cât sunt imitate și de China. Potrivit datelor oficiale, Beijingul și-a sporit rezervele de lingouri de la 60,26 milioane de uncii în februarie la 60,62 milioane în martie. În martie, intrările de aur în China au fost de 11,2 tone, după ce în februarie fuseseră de 9,95 tone, în ianuarie de 11,8 tone și în decembrie de 9,95 tone.
În acest ritm, China ar putea încheia anul pe locul doi în topul țărilor cumpărătoare de aur, după Rusia, iar cursa dintre cele două este foarte strânsă.
Este greu de crezut că Rusia și China își coordonează aceste achiziții, însă o influență reciprocă este evidentă, afirmă analistul de la Hudson, care consideră că ambele țări speră să obțină beneficii de pe urma previzibilei creșteri a prețului aurului.
„Mariajul paradisiac dintre aur și cripto-monede”
Lansarea Moscovei și Beijingului în această cursă are loc în momentul în care aurul devine din ce în ce mai atractiv pentru noile experimente în domeniul monedelor digitale. „Aurul și criptomonedele reprezintă un mariaj paradisiac, combinând stabilitatea aurului cu comoditatea și siguranța blockchain-ului”, afirmă Macaes.
(Pentru cei mai puțin familiarizați cu universul termenilor din jurul criptomonedelor, „blockchain” reprezintă o tehnologie de stocare și de transmitere a informațiilor transparentă, securizată și care funcționează fără organ central de control.)
Creșterea interesului față de conceptul de cripto-monede cu acoperire în aur a ridicat problema dacă vreuna dintre acestea ar putea deveni în viitor o deviză mondială, așa cum este astăzi dolarul.
Pentru aceasta, ar fi nevoie de cantități de aur uriașe. Asta încearcă să facă Rusia, eventual într-un parteneriat cu China? Iată cum ar funcționa schema, explică analistul portughez.
Banii ar circula sub forma unor intrări de „blockchain”-uri prin intermediul unei platforme globale și ar fi în totalitate acoperiți de rezervele de aur ținute într-un internațional complet izolate de orice ingerință a vreunui stat.
Diferite instituții financiare private ar fi responsabile de emisiunile de monedă și, în consecință, de controlul final al masei monetare. Tranzacțiile monetare ar fi procesate direct între utilizatori, fără intermediere din partea băncilor și a guvernelor.
FOTO: Liderul chinez Xi Jinping alături de președintele Iranului, Hassan Rouhani. China și Rusia au încercat să profi te de pe urma faliei dintre SUA și UE
Revoluția monetară este geopolitică
Rusia și China s-au plâns în repetate rânduri că dolarul nu își mai poate îndeplini rolul de deviză mondială. Nemulțumirea față de actuala ordine monetară și-a arătat-o inclusiv președintele Trump, care se luptă cu destul de puține șanse să reducă deficitul extern care crește în continuu.
Dacă cele două forțe care zguduie sistemul monetar mondial – revoluția digitală și rivalitățile geopolitice – s-ar uni, atunci apariția unei noi devize globale ar trebui să fie de domeniul viitorului apropiat, afirmă expertul portughez.
Însă revoluția monetară ține în exclusivitate de rațiunile geopolitice. Pârghiile tradiționale de putere sunt costisitoare și puțin eficiente. În prezent, de pildă, Statele Unite mizează pe pârghii economice, sancțiuni în special, iar acestea se bazează la rândul lor pe rolul dolarului ca deviză mondială.
Dar sancțiunile au ajuns să provoace iritare inclusiv în rândul aliaților Washingtonului, după retragerea SUA din Acordul cu Iranul. Motivul a fost mai ales economic, deoarece sancțiunile loveau direct în contractele companiilor europene cu Teheranul.
Rusia și China au încercat imediat să speculeze falia dintre SUA și UE, dar s-au resemnat realizând rapid că monedele lor naționale nu puteau reprezenta o alternativă pentru tranzacțiile în dolari.
Europenii au înțeles și ei că este nevoie de o soluție mai radicală, care să faciliteze schimburile comerciale, reducând în același timp tranzacțiile între sistemul financiar european și cel iranian.
Iar expertul Bruno Macaes conchide: „În cursa pentru o monedă globală – indiferent cine face prima mișcare – aurul va fi elementul strategic. O monedă digitală cu acoperire integrală în aur ar prăbuși cererea pentru celelalte cripto-monede, neacoperite. În mod potențial, o astfel de deviză ar putea deveni hegemonică.”