La Facultatea de Fizică Măgurele-Bucureşti, din oraşul Măgurele, în Aula Magna, "de sfârşitul lumii", fizicienii României s-au adunat la Congresul Naţional de Fizică (CNF).

Au ales şmechereş te data, după cum recunoaşte Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului Naţional de Fizică şi Energie Nucleară. Adică odată cu pornirea experimentului de la Geneva, aducător de Apocalipsă pentru mulţi dintre ecologişti, însă nu şi pentru fizicieni.

Profitând de interesul presei pentru subiect, specialiştii de la noi au încercat să se facă văzuţi la congres „pentru o mai bună promovare şi atragere de forţe proaspete“. În plictiseala care dădea semne clare că va pleca ultima din sală, micile răutăţi aruncate, de la microfon, între directorul de la institut şi rectorul de la facultate, „că ne facem de râs în faţa presei“, au trecut aproape neobservate. La fel şi prezentările despre participarea României, singura ţară din fostul bloc socialist nemembră CERN, la construirea „celui mai mare proiect al omenirii“, acceleratorul de particule de la Geneva. Ai noştri au construit module din el şi supermodule. Cei prezenţi la congres mai aveau puţin şi construiau avioane din hârtie. O parte dintre ei.

Întreruperi la apăsarea butonului

Printre explicaţii şi demonstraţ ii împotriva teoriei că „vine sfârşitul lumii şi se creează găuri negre“, indiferent de dimensiuni, punctul culminant al zilei, momentul în care va fi pornit acceleratorul, a căpătat o deosebită importanţă. „Vom întrerupe prezentă rile la 10.30, când se va da drumul celui mai important eveniment“, spunea Zamfir. Aşa încât toată suflarea fizică din sală, aproximativ 200 de fizicieni, să poată urmări în direct „apăsarea pe buton“. Întreruperile însă s-au extins pe mai multe planuri, inclusiv pe cel al transmisiunii în direct. Şi asta nu pentru că monitorul pe care specialiştii trebuiau să vadă s-a transformat într-un dreptunghi negru. „Trece Apocalipsa pe lângă noi“, glumeau câţiva profesori de fizică din Bucureşti. Şi a trecut.

Defecţiunea a fost remediată, dar momentul în care primul proton a intrat în accelerator s-a dus. Iar fizicienii mai aveau un pic şi adormeau, oricât de interesantă ar fi fost munca celor 60 de state implicate în LHC. Cel puţin cei mai în vârstă.

Aşa se face că, dacă la Geneva s-au auzit aplauze, la Măgurele, din când în când, mai izbucnea un chicotit sau un cuvânt, ori un strănut. „Toată crema fizicii mondiale s-a adunat la Geneva. Noi suntem aici să dezbatem probleme şi să găsim soluţii“, a concluzionat, cum nu se poate mai nimerit, unul dintre profesorii invitaţi la Congresul Naţional de Fizică.

"Vă mulţumim tuturor că sunteţi aici. Toată crema fizicii mondiale s-a adunat la Geneva. Noi suntem aici să dezbatem probleme şi să găsim soluţii.", Profesor invitat la CNF

ŞTIINŢĂ ŞI DEZINFORMARE

„În loc să priviţi partea ştiinţifică, mergeţi la astrologi şi arătaţi ce zic babele“

În loc să le pună întrebări oamenilor de ştiinţă, ziariştii se grăbesc să consulte un astrolog sau vreo babă cu puteri miraculoase, arată Alexandru Jipa, decanul Facultăţii de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşti. Acesta consideră că de aici ar trebui privită cauza derutei în care au intrat unii români cu prilejul experimentului de la Geneva şi ţine să-i asigure pe cei mistuiţi de nelinişti: nicio gaură neagră nu se va naşte în urma experimentului.

EVZ: Cum comentaţi nebunia creată la noi în jurul experimentului de la Geneva? Alexandru Jipa: E vorba despre necunoaştere şi de dorinţa de senzaţional. Nu se creează o gaură neagră în sensul astrofizic. Sigur că într-o ciocnire de nuclei se pot atinge densităţi foarte mari, dar nu este o densitate compatibilă cu o gaură neagră. Ideea asta că se creează o gaură neagră a mai fost pusă pe tapet şi în 1999 şi demontată şi la acel moment.

Trăim într-o ţară înapoiată? Nu, dacă ne uităm la numărul mare de specialişti pe care îi dă ţara asta. Inclusiv la acest experiment.

Mă refer la majoritate. Dacă-mi daţi voie, presa încearcă să-i înapoieze. În loc să priviţi partea ştiinţifică, mergeţi la astrologi şi arătaţi ce zic babele. Cel mai bun exemplu a fost eclipsa. Oamenii simpli nu sunt proşti. Eu sunt ţăran la origine, însă n-am auzit-o niciodată pe bunica să spună că se întâmplă nu ştiu ce în timpul eclipsei. (...) În momentul de faţă însă, când ziaristul ajunge la o informaţie din domeniul ştiin- ţific, se adresează astrologilor, în loc să meargă la cei din cercurile ştiinţifice. Avem dreptul să gândim diferit, însă sunt sigur că fiecare bănuţ investit în acest proiect se va întoarce înzecit către popoarele care l-au finanţat.

Care este importanţa acestui experiment? Încercăm să aflăm dacă quarcul este structura din care suntem toţi creaţi sau dacă este vorba de ceea ce toată lumea numeşte acum „particula lui Dumnezeu“. Totodată, încercăm să ne apropiem de înţelegerea momentului exploziei primordiale, acel „Big Bang“.