Am ajuns dimineaţă la cabinet pe o ploaie măruntă, ce mi-a făcut impresia de toamnă. În sala de aşteptare erau câţiva copii răciţi, motiv pentru care i-am băgat pe toţi înăuntru, lângă sobă. Am consultat aşa cum fac de obicei: meticulos şi profesionist. Am dat reţete gratuite şi am dat numărul meu de telefon mamelor, să-l folosească în caz de urgenţă.

La un moment dat intră la mine un bătrân plin de sânge, galben la faţă, vorbind cu greutate.

- Domn doctor, am căzut pe gheaţă şi m-am lovit la cap.

Am sărit de pe scaun şi am luat moşneagul în braţe, ajutându-l să se aşeze pe canapea.

- Bunicule, mai ţii minte ce s-a întâmplat după ce ai căzut?

- Nu. Cică m-a ridicat cineva şi m-a adus până în faţa dispensarului. Am stat un pic pe bancă şi apoi am intrat.

Mă enervez.

- Ce prostăvan! Te-a lăsat pe bancă şi a plecat?

- Da, cred, nu mai ştiu.

Pe gresia din cabinet era o baltă de sânge. Pe halatul şi pantalonii mei la fel. Cosmetizez plaga, fac hemostaza şi execut un pansament frumos. Mă uit la moş şi mă cuprinde mila. Slab, bătrân, neajutorat. Îi dau tratament, merg cu el la farmacie şi-l duc cu Volvo până acasă. Dau indicaţii babei lui despre ce are de făcut, instruiesc personalul despre frecvenţa tratamentului perfuzabil şi o tai din nou la cabinet.

Acolo mă mai aştepta un bătrân, cu căciula în mână.

- Ce-i bunicule?

- Domn doctor, vă rog să veniţi cu mine până acasă. Soţia e bolnavă, ea nu prea poate umbla, merge numai cu cârje şi acum a răcit tare. E la pat.

- Mergem. O secundă să-mi iau tensiometrul.

El se uită la mine, la sângele de pe blugii mei şi-mi spune:

- Aţi păţit ceva? Văd că sunteţi plin de sânge.

- Nu e al meu- fac eu ca în romanele lui Dumas.

Mă duc cu moşul până la casa lui. O căsuţă mică, bătrânească, văruită în alb, cu un hogeag pe care ieşea o dâră de fum. Intră în curte primul şi îmi arată unde stă bunica. Sau, mă rog, unde trebuia să stea. Ne privim cu uimire: baba, pe nicăieri. Ieşim din casă şi mergem spre şură, de unde se auzeau strigăte. Bătrâna era pe jos, în noroi şi găinaţ, abia respirând.

- Ce dracu s-a întâmplat? fac eu contrariat.

- A scăpat scroafa şi am încercat să o aduc înapoi, că el era plecat- spune ea de pe jos.

Baba are peste o sută de kilograme, aşa că eu şi moşul ne-am chinuit enorm să o ridicăm de pe jos. Sifiliticul ăsta de noroi e foarte pervers. Am alunecat şi am adăugat blugilor mei combinaţia dintre el şi rahat de porc sau găini.

Ducem baba în casă, o curăţăm oarecum, dau tratament şi cu un zâmbet amar o tai spre cabinet. Sunt murdar ca un porc, duhnesc a tot felul de chestii şi mă gândesc de unde dracu să iau eu nişte pantaloni decenţi, că doar nu pot merge acasă despuiat.

Paştele mă-sii de medicină rurală… Vindecătorul este medic si scriitor din Suceava. Detalii despre proiectul VOCILE DREPTEI:

• VOCILE DREPTEI: Un nou pol de opinii şi dezbateri pe evz.ro

În fiecare zi veţi avea ocazia să vă întâlniţi, pe evz.ro, cu autori cunoscuţi care vor explica, promova şi dezbate un set de idei care poate să stea la baza unei noi viziuni pentru viitorul României. Opiniile pe care le veţi regăsi şi comenta în rubrica „VOCILE DREPTEI”, sunt menite să creeze publicului larg o imagine cât mai clară asupra prezentului, o înţelegere mai bună a trecutului şi o perspectivă pentru viitor. Urmăriţi aici TOATE editorialele şi dezbaterile din proiectul VOCILE DREPTEI!