De ce continuă Grecia să se înarmeze masiv chiar şi după faliment?
Giannis Baskakis este reporter TV în Grecia. A venit în România să se documenteze despre cum a fost renegociat acordul cu FMI după căderea de guvern şi a fost surprins să afle că nu prea s-a renegociat nimic. Iată, însă, ce povesteşte el despre Grecia: Evz: Grecia reportează cel mai mare deficit bugetar din UE, dar şi cea mai lungă săptămână de lucru. Cum se explică? Giannis Baskakis: Grecia este o ţară cu productivitate mică. Afacerea principală este turismul, iar creşterile au fost bazate pe consum. Pe de altă parte, cheltuielile guvernamentale n-au fost tot timpul corecte, iar la asta se adaugă corupţia de zi cu zi. Însă marea problemă a fost când am intrat în Zona euro şi am putut împrumuta bani foarte ieftin. Am construit o economie luând şi dând împrumuturi, cu bani despre care acum nu mai ştie nimeni unde au dispărut. Sunt resentimente între cei care au muncit şi cei care au consumat? Există acest sentiment teribil că măsurile de austeritate nu sunt corecte. La început a fost un sentiment de complicitate, că politicienii şi poporul au mâncat banii împreună. Acum, nimeni nu mai vede lucrurile aşa. Însă partidele nu vin nici cu vreo alternativă reală: nu vor să iasă din Zona euro, vor doar o renegociere a termenilor.
Atunci, ce le diferenţiază? Taxarea este, de facto, liniară. Una dintre principalele promisiuni ale Syriza a fost să-i taxeze pe bogaţi pentru a-i ajuta pe săraci. Acum, toate partidele promit să-i ajute pe săraci.
Oamenii ce aşteaptă? Să se termine cu austeritatea. N-au mai fost demonstraţii în stradă, dar oamenii ar putea să iasă din nou. În iunie urmează noi tăieri de salarii şi pensii. Dar antreprenorii? Şi ei încep să susţină că drumul actual este greşit. Văd tăierea salariilor ca o măsură pe termen scurt, dar după ce le-au scăzut vânzările ar vrea să se întoarcă creşterea.
În sectorul privat au scăzut salariile? Da. Principiul programului de austeritate este "devalorizarea internă": pentru că nu avem o monedă pe care să o depreciem, trebuie să reducem costurile, în principal cele cu salariile. Au fost eliminate contractele colective de muncă, aşa că patronii au putut face ce ajustări au vrut. Cheltuielile cu apărarea sunt şi ele cele mai mari din Europa ca procent din PIB. E posibilă reducerea lor? Există o dezbatere, mai ales în zona partidelor de stânga. E în mod realist o soluţie de-a ajuta Grecia să iasă din situaţia asta. Nu prea ştiu care e opinia Europei pentru că... ei vând, noi cumpărăm. Cred că e un aranjament diplomatic. Când a început programul de stabilizare, Germania şi Franţa au continuat să ne vândă submarine şi avioane. Se tem partidele de armată? E adevărat, armata are putere, dar sunt lucruri pe care nu le poate influenţa. Nu are la fel de multă cât are armata din Turcia. "Când a început programul de stabilizare, Germania şi Franţa au continuat să ne vând submarine şi avioane." spune Giannis Baskakis 80% dintre greci vor să rămână în Zona euro şi doar 13% vor drahma înapoi
Banii fug din bănci
Grecii au retras luni din bănci peste 700 milioane de euro, iar şeful statului a transmis un avertisment al băncii centrale că teama populaţiei s-ar putea transforma în panică. Preşedintele elen a fost nevoit să ceară, marţi, organizarea de noi alegeri anticipate în Grecia, după ce partidele nu au ajuns la un acord pentru formarea unui guvern, din cauza opoziţei unor formaţiuni faţă de măsurile de austeritate adoptate în cadrul pachetelor de ajutor financiar extern. Sondajele arată că stânga radicală va obţine şi mai multe mandate decât a câştigat la alegerile din 6 mai, situaţie care a redus încrederea în capacitatea Greciei de a rămâne în Zona euro. Citiți și:
- Cum vor arăta funeraliile euro? Cele 5 scenarii care au ajuns în finală
- BCE îşi reduce sprijinul pentru băncile din Grecia
- Grecia își joacă ultima carte: Miza este menţinerea în zona euro
- Prima întâlnire Merkel-Hollande: ”Vrem ca Grecia să rămână în zona euro”
Recomandările noastre
