Nu toate medicamentele care figurează ca gratuite se dau fără bani, iar pentru cele compensate 50% puteţi fi nevoit să plătiţi mai mult.

Un număr mare de reclamaţii care ajung la casele de asigură ri de sănătate au drept cauză nemulţumiri ale românilor care au neclarităţi privind eliberarea de medicamente compensate şi gratuite.

Spre exemplu, sunt situaţii în care, pentru unele medicamente care sunt compensate 90% ori 50%, trebuie să plătiţi mai mult de 10% sau de jumătate din preţ. În alte cazuri, este nevoie să achitaţi o diferenţă de bani şi pentru medicamente care teoretic sunt gratuite. Mulţi români sunt nelămuriţi şi de regulile referitoare la medicamentele compensate pentru sterilitate şi obezitate, care se dau în extrem de puţine cazuri.

Studenţii şi gravidele au dreptul la gratuităţi

Persoanele asigurate pot beneficia de medicamente compensate 90% (sublista A), 50% (sublista B) şi 100% (sublistele C). „Listele de compensate şi gratuite sunt făcute pe denumirea comercială internaţională a medicamentelor, adică substanţa activă. Pentru cele din clasa A, casa de asigurări plăteşte 90% din cel mai ieftin medicament cu aceeaşi substanţă activă, restul de 10% fiind suportat de pacienţi. Pentru cele din clasa B, casa decontează 50%, jumătate din preţ fiind achitat de pacient“, explică farmacistul Constantin Ciulu.

În cazul medicamentelor decontate 100%, casa plăteşte preţul integral al medicamentului de referinţă. Dacă un bolnav cumpără un medicament mai scump decât cel decontat integral, diferenţa o va plăti din buzunar.

Cele mai multe neînţelegeri apar pentru că pacienţii nu sunt informaţi. „Spre exemplu, într-o zi este considerat de referinţă un anumit produs, iar pacientul plăteşte 10% sau 50% din preţul lui. Dacă a doua zi apare un produs mai ieftin, pacientul va avea de plătit în plus o altă diferenţă pentru că medicamentul de referinţă nu va mai fi tot cel de ieri“, mai spune farmacistul.

Şi medicii de pe ambulanţe pot prescrie compensate

Valabilitatea unei reţete medicale este de 48 de ore pentru bolile acute şi subacute şi de 30 de zile pentru bolnavii cu afecţiuni cronice. „Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de trei până la cinci zile pentru afecţiunile acute, opt-zece zile pentru cele subacute şi până la 30 de zile pentru bolnavii cu afecţiuni cronice“, afirmă Cristina Călinoiu, purtător de cuvânt la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti. În cazul bolilor cronice, se pot prescrie un număr limitat de compensate. De pe sublista A, se prescriu maximum patru medicamente. De pe sublista B, maximum trei, a căror valoare totală nu trebuie să depăşească 300 de lei.

Tinerii cu vârsta între 18 şi 26 de ani înregistraţi într-o formă de învăţământ care nu realizează venituri, copiii, gravidele şi femeile lăuze beneficiază de medicamente compensate 100% la preţul de referinţă la toate medicamentele. Medicii din spitale pot prescrie la externare medicamente compensate pentru maximum 30 de zile. Şi doctorii de pe ambulanţă pot prescrie medicamente compensate, dar numai în cazul afecţiunilor acute, pentru o perioadă de 72 de ore.

RESTRICŢIE

Fertilizarea in vitro nu este plătită de stat

Pe ultima listă de compensate cu 50%, valabilă de la jumătatea acestui an, au fost introduse pentru prima dată medicamente pentru sterilitate şi obezitate. „Sunt asiguraţ i care au înţeles că se compensează tratamentul pentru fertilizare in vitro şi sună să ne întrebe ce acte trebuie să aducă“, povesteşte Cristina Călinoiu.

De fapt, noua listă de compensare include doar tratamente pentru femeile care sunt sterile din cauze hormonale, fiind plătite parţial trei medicamente: Follitropinum alfa sau Follitropinum beta şi Lutropina alfa. Până acum nici o româncă nu a primit aceste medicamente compensat. Din cele şase dosare analizate de experţi, nici unul nu a fost aprobat pentru că nu aveau investigaţiile medicale necesare. În privinţa obezităţii, au fost incluse pe liste trei produse: orlistatum, sibutraminum, rimonabantum.

„Aprobarea tratamentului cu aceste medicamente se face în baza documentaţiei medicale întocmite de medicul curant, de specialitate, diabet şi boli de nutriţie sau endocrinolog şi cuprinde informaţii referitoare la vârstă, indicele de masă corporală, existenţa unor complicaţii specifice obezităţii“, explică reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Până în prezent, comisia de specialitate de la nivelul CNAS a analizat dosarele a 17 pacienţi supraponderali şi a aprobat tratamentul pentru opt dintre ei.