Din 6 aprilie, evz.ro a lansat românilor provocarea de a descoperi oraşul în care este cel mai bine să trăieşti. Radiografii ample şi amănunţite, realizate în trecutul şi prezentul acestor municipii au oferit informaţii importante celor care doresc să ştie cum se prezintă oraşul lor şi ce se întâmplă în ţară.

Care este oraşul cu cea mai bună infrastructură, cel mai bun sistem sanitar, de educaţie, cu dezvoltarea economică promiţătoare, ori cu siguranţa cetăţenilor la un nivel înalt, sunt întrebări al căror răspuns va veni în doar câteva săptămâni, la finalul lunii iulie când campania "Oraşul de vis" va ajunge la final.

După Timişoara va fi rândul Capitalei să arate românilor cu bune şi rele. Citiţi mai multe despre oraşele care au fost deja prezentate în campanie, interviuri, materiale în exclusivitate, reportaje şi fotoreportaje aici:

  • Arad
  • Bacău
  • Braşov
  • Brăila
  • Cluj-Napoca
  • Constanţa
  • Craiova
  • Galaţi
  • Iaşi
  • Oradea
  • Piteşti
  • Ploieşti
  • Sibiu.


EVZ: Care sunt principalele direcţii în care sunt investiţi banii de la bugetul local la nivelul oraşului
Timişoara?
Gheorghe Ciuhandu: Prioritatea noastră este asigurarea infrastructurii, dezvoltarea reţelelor edilitare, astfel încât să fie asigurat accesul la utilităţi în tot municipiul. De asemenea, investim în drumuri, în şcoli şi grădiniţe, în protecţie socială, în spitale, acţiuni culturale. De altfel, în toate domeniile edilitare specifice unui municipiu avem investiţii în derulare sau proiecte.

În ce aţi investi mai mult, în ideea de a aduce o schimbare semnificativă?
Reabilitarea centrului istoric al municipiului este una dintre preocupările noastre şi avem o serie de proiecte în acest sens. Această zonă reprezintă nu numai istoria oraşului, tradiţia, ci şi un punct de atracţie turistică, o emblemă a Timişoarei. Fiind vorba despre imaginea municipiului, este un lucru deosebit de important pentru orice oraş vechi să etaleze un centru istoric atractiv.

Sunteţi primar din 1996. Ce v-a menţinut în preferinţa electorală a timişorenilor?
La această întrebare probabil ar fi mai bine să răspundă cei care m-au ales. Cu siguranţă, însă, a contat foarte mult faptul că nu am făcut niciodată promisiuni fără acoperire în realitate, că am realizat în fiecare mandat mai mult decât am promis în campania electorală, că nu am fost implicat în niciun fel de afaceri şi, mai ales, că schimbările în bine pe care le cunoaşte Timişoara de la an la an sunt vizibile pentru toată lumea.

Cum aţi caracteriza locuitorul municipiului?
Timişorenii sunt oameni cărora le place să muncească şi să îşi asigure un trai decent. De asemenea, sunt legaţi sufleteşte de oraşul lor şi au un spirit civic dezvoltat, implicându-se în viaţa comunităţii. De pildă, avem consilii de cartier foarte active, în care practic oamenii fac voluntariat pentru oraşul lor.

Care sunt principalele probleme socio-economice cu care se confruntă municipiul?
Deficitul de teren este o cauză care frânează dezvoltarea oraşului, pe de o parte. Pe de altă parte, nu există încă o descentralizare reală, fapt pentru care în multe cazuri nu putem interveni aşa cum am dori pentru realizarea unor programe de investiţii în domeniul educaţiei, sistemului sanitar şi de protecţie socială. În România, din păcate, încă se practică descentralizarea responsabilităţilor fără descentralizarea resurselor, iar aceasta este probabil problema cea mai mare cu care se confruntă toate administraţiile locale.

Care ar fi soluţiile pentru îmbunătăţirea transportului în comun, de care timişorenii se plâng?

Avem un sistem de eficientizare a încasărilor şi cheltuielilor la care lucrăm acum pentru compania locală de transport public, care are două componente: un sistem de ticketing şi  unul de monitorizare electronică a autovehiculelor. De asemenea, am constituit o societate metropolitană de transport public, care a început să lucreze şi am dat drumul la câteva linii metropolitane de transport periurban, în patru comune limitrofe.

Am finalizat prima etapă a proiectului de modernizare a infrastructurii de transport în comun cu tramvaiul şi a drumurilor adiacente, iar cea de a doua etapă este în derulare. Am cumpărat deja mai multe autobuze şi troleibuze noi, intenţionăm să mai cumpărăm autobuze şi tramvaie, avem în proiect şi lansarea unei linii de transport public cu vaporaşe pe Canalul Bega, astfel încât transportul public să fie accesibil cât mai multor timiăoreni care să aibă posibilitatea să ajungă practice în orice punct al oraşului şi chiar şi în comunele din zona metropolitană a Timişoarei.

Din suprafaţa totală a străzilor din oraş, ce procent este asfaltat? Ce procent este racordat la reţeaua de canalizare, gaze şi electricitate?
Din aproximativ 1.100 de kilometri de străzi în Timişoara, neasfaltate mai avem, în momentul de faţă, doar aproape 30 de kilometri. Este adevărat că multe dintre aceste străzi trebuie refăcute şi avem proiecte ambiţioase în acest sens, însă nu este foarte uşor. Trebuie să spun că, deşi timişorenii contribuie prin taxe şi accize la fondul de drumuri şi deşi Timişoara este străbătută de două drumuri europene – E61 şi E70 – în ultimii zece ani nici un guvern nu a alocat fonduri de la bugetul de stat pentru reabilitarea drumurilor. 

Centura Timişoarei este tot nefinalizată, fapt care duce la traversarea oraşului de către traficul greu şi, implicit, la deteriorarea drumurilor. Prin urmare, absolut tot ceea ce s-a făcut în Timişoara – fie că vorbim de lucrări de investiţii, de întreţinere sau de reparaţii – s-a făcut exclusiv din fonduri ale bugetului local, credite asumate de municipalitate şi emisiuni de obligaţiuni municipale.

În ceea ce priveşte reţeaua de alimentare cu apă, aceasta deserveşte în momentul de faţă peste 98% din totalul populaţiei urbane din Timişoara, reţeaua de canalizare este asigurată pentru peste 95% din populaţie, reţeaua de alimentare cu gaze naturale acoperă în momentul de faţă toate zonele municipiului, la fel şi reţeaua de electricitate. Peste tot în Timişoara, municipalitatea efectuează lucrări de extindere a acestor reţele în parteneriate cu cetăţenii, la solicitarea acestora, în zonele unde companiile de distribuţie nu au prevăzute astfel de lucrări.

Care este situaţia locurilor de parcare?
Situaţia locurilor de parcare este aceeaşi ca în orice oraş mare. Creşterea constantă a numărului de maşini, coroborată cu faptul că dezvoltarea urbanistică a Timişoarei din ultimii 30-40 de ani nu a fost gândită pentru nivelul la care s-a ajuns astăzi a dus, automat, la o insuficienţă a locurilor de parcare în municipiu.

Cu toate acestea, în ultimii ani, am realizat numeroase locuri de parcare pe domeniul public şi avem proiecte deja demarate în vederea amenajării unor parcări subterane şi multietajate în mai multe zone ale municipiului. Încercăm să rezolvăm pe cât se poate de mult această problemă a lipsei locurilor de parcare, cu toate că, după cum o arată şi experienţa altor ţări, problema parcărilor devine inevitabilă o dată cu dezvoltarea oraşelor.

Precizaţi trei elemente definitorii ale oraşului.
Este greu să dau numai trei elemente definitorii pentru oraşul Timişoara. Putem vorbi despre Timişoara multiculturală, multietnică, tolerantă, recunoscută ca atare în întreaga lume. Putem vorbi de Timişoara istorică, de oraşul cu cea mai extinsă zonă de clădiri istorice din ţară. Putem vorbi de Timişoara ca oraş al florilor, oraş care are cea mai extinsă zonă de spaţii verzi raportat la suprafaţă şi la populaţie din întreaga ţară. Putem vorbi din nou de modelul Timişoara din punct de vedere economic, social şi administrativ. Trei elemente definitorii sunt, pentru Timişoara, prea puţin.

Care este locul dumneavoastră preferat din oraş?
Iubesc oraşul Timişoara. Iubesc fiecare părticică a lui. În fiecare cartier din oraş există cel puţin un loc de care mă leagă amintiri dragi, în fiecare zonă din  oraş mă duc cu la fel de mult drag. Pentru mine, locul preferat din Timişoara este Timişoara însăşi, cu toate părţile ei, bune sau mai puţin bune deopotrivă.

Care ar fi motivele prin care o persoană ar fi convinsă să se mute în Timişoara?
Timişoara este de foarte mulţi ani un pol de atracţie pentru forţa de muncă din toate colţurile ţării. De asemenea, fiind un oraş universitar, sunt mulţi studenţi care din timpul facultăţii, sau la terminarea ei îşi găsesc un loc de muncă şi rămân aici. Timişoara oferă oricui vrea să muncească posibilitatea unui loc de muncă, a unei cariere profesionale în domenii diverse, un trai decent pentru fiecare familie.

De ce consideraţi că oraşul dumneavoastră ar trebui să primească titlul de “Oraş de vis”?
Nu ştiu dacă ar trebui să primească acest titlu. Timişoara are identitatea ei şi important pentru noi este să fie în continuare un oraş care oferă condiţii de viaţă decente pentru locuitori, printr-o dezvoltare economică susţinută, precum şi printr-o viaţă culturală şi sportivă bogată. Oraş de vis? Titlul acesta nu trebuie să fie o emblemă dată de cineva oraşului. Prefer ca timişorenii să considere oraşul lor ca fiind un oraş de vis.