Întâlnirea miniştrilor de externe a ţărilor membre ale Uniunii Europene, care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, era menită să reasigure ţările din vestul Balcanilor că au un viitor în blocul comunitar, însă Franţa şi Germania au anunţat că nu vor accepta o nouă extindere a Uniunii atât timp cât viitorul instituţional al UE este înconjurat de incertitudini, scrie EUObserver.
"În mod sigur nu va exista extindere dacă nu va fi ratificat tratatul de la Lisabona. Toată lume o ştie, de ce să nu o spunem?", a spus ministrul de externe francez Bernard Kouchner, după întâlnirea informală a miniştrilor de externe la Hluboka Nad Vltavou, în Republica Cehă.
Tratatul de la Lisabona a fost conceput pentru a face blocul comunitar mai eficient în urma aderării celor 12 ţări, în cadrul valurilor din 2004 şi 2007. Tratatul nu a fost încă ratificat de patru ţări membre UE - Irlanda, Germania, Polonia şi Republica Cehă, iar alegătorii irlandezi l-au respins în luna iunie a anului trecut. "Nu vom putea accepta noi state membre în Uniunea Europeană fără tratatul de la Lisabona", au spus reprezentanţii delegaţiei germane.
"Uşa extinderii trebuie să rămână deschisă"
Totuşi, alte naţiuni, susţinătoare ale extinderii, au cerut blocului comunitar să nu închidă uşa în faţa statelor care doresc să se alăture Uniunii Europene. "Cred că Uniunea trebuie să înveţe din propria istorie care ne spune că forrţa noastră stă şi în mărime", a spus secretarul britanic pe probleme externe, David Miliband. Opinia sa a fost împărtăşită şi de reprezentantul Suediei, Carl Bildt. "Dacă le vom închide uşa acest lucru va avea urmări devastatoare în regiune", a spus el.
La întâlnire au fost prezenţi şi miniştrii de externe ai statelor din Balcanii occidentali şi din Turcia. Ministrul sârb de externe a spus că speră ca UE să rpmână deschisă şi că "popoarele din Balcani să poată privi cu încredere către viitorul lor european". În acest moment, Croaţia, Turcia şi Macedonia deţin statulul de candidaţi oficiali la aderarea la Uniunea Europeană, iar celelalte state balcanice sunt văzute ca potenţiali candidaţi.