Guvernul federal a pus presiune pe Franța și România, scrie cotidianul german Bild, în legătură cu construcția Nord Stream 2 pentru votul din comitetul reprezentanților permanenți ai Consiliul Uniunii Europene ce va avea loc vineri.
În acest scop, cancelarul Angela Merkel (CDU) a avut o discuție telefonică miercuri seară premierul Viorica Dancila. Președintele Frank-Walter Steinmeier urmează să-l sune pe Președintele României Klaus Iohannis vineri dimineața, cu câteva ore înainte de vot. Acest articol a fost publicat în ziarul Bild și citează surse guvernamentale, notează rtnews.ro.
Guvernul federal și președintele Germaniei ar fi confirmat convorbirile. Conținutul convorbirii Merkel- Dancila este ”secret”. Convorbirea Iohannis-Steinmeier are legătură doar cu ziua bisericilor 2019.
România deține actualmente președenția Consiliului Uniunii Europene și conduce ședința comitetului de vineri referitor la schimbarea directivelor europene privind gazul.
Germania a luat legătura și cu Franța pe căi diplomatice și a asigurat că oferă ”tot ce vă doriți” dacă Franța își schimbă totuși votul pentru ziua de vineri, a confirmat un diplomat pentru Bild.
Mediafax a arătat, joi, că Franța abandonează Germania înaintea votului-cheie din Consiliul UE de vineri privind gazoductul ruso-german Nord Stream 2, scrie presa europeană, citând surse diplomatice franceze.
Mai precis, Franța se raliază României și renunță să mai susțină poziția Germaniei, care vrea să blocheze la vot o propunere a președinției române a Consiliului UE. Prin propunerea României, construcția gazoductului finanțat de Gazprom ar deveni mult mai complicată.
Un purtător de cuvânt al Ministerului francez de Externe a confirmat joi că Parisul va susține poziția anti-Nord Stream 2. Într-o conferință de presă, al cărei rezumat a fost postat pe site-ul MAE francez, purtătorul de cuvânt a spus că ”Franța intenționează să susțină adoptarea unei asemenea reglementări. Sunt în curs eforturi alături de parteneri, în particular Germania, privind modificările care ar putea fi făcute pe text”.
Practic, votul de vineri din Consiliu e un vot împotriva Nord Stream 2, o conductă despre care state precum România, Polonia, Marea Britanie și țările baltice cred că va crește dependența UE de gazele naturale rusești, folosite deseori ca un instrument politic.
Apărătorii cei mai puternici ai gazoductului sunt Germania (beneficiarul major al gazelor), Austria și Olanda.
Unul dintre adversarii majori ai Nord Stream 2 este SUA, care vor să împiedice creșterea dependenței Europei de gazul rusesc, dar urmăresc și creșterea exporturilor de gaze lichefiate americane spre UE.
Până acum, Germania conta pe sprijinul Franței pentru a bloca propunerea României. Împreună cu celelalte state opozante, Franța și Germania ar fi avut suficiente voturi în Consiliul UE pentru a bloca vineri planul de stopare a Nord Stream 2.
Ce s-a întâmplat, de ce a abandonat Franța poziția comună cu Germania? România, în calitate de stat care deține președinția rotativă a Consiliului UE, a propus o soluție care ar îngreuna semnificativ construcția conductei, menajând în același timp susceptibilitățile Franței.
Astfel, potrivit Deutsche Welle, guvernul României a propus modificarea definiţiei „interconectorilor” – liniile care conectează sistemele de transport de gaze din UE.
Definiţia ar urma să includă şi conductele care leagă comunitatea de ţări terţe, adică și Nord Stream. Iniţiativa nu ar afecta însă şi aşa-numitul sector „upstream” (explorare şi producţie) – liniile care pleacă direct de la punctele de extracţie/producţie către sistemele de transport.
Este cazul gazoductului Franpipe, care porneşte de la locul de producţie din Norvegia direct spre Franţa prin Marea Nordului. Ca atare, Parisul nu ar avea motive să respingă iniţiativa CE.
În practică, o extindere a directivelor europene pe piaţa gazului şi asupra proiectului Nord Stream 2 ar însemna ca administratorii gazoductului să nu poată extrage şi comercializa producţia simultan.
Mai mult, toate companiile interesate ar trebui să poată avea acces la proiect, iar transparenţa tarifelor ar trebui asigurată. Îndeplinirea acestor trei criterii nu ar pune capăt proiectului Nord Stream 2, dar ar putea cauza întârzieri, fiindcă ar presupune încheierea unui acord între guvernele german şi rus.