Germania a decis să mențină decizia de a închide ultimele centrale nucleare, în ciuda crizei energetice de la nivelul Uniunii Europene. Măsura duce la creșterea tensiunilor dintre politicienii francezi și cei germani. Cu toate acestea, Berlinul nu vrea să renunțe la planurile sale de a închide centralele atomo-electrice.
Guvernul din Germania nu va abandona inițiativa din 2011 și va continua demersurile pentru oprirea producției de energia nucleară începând cu 1 ianuarie 2023. Berlinul va închide ultimele 3 centrale rămase, în pofida crizei energetice din Uniunea Europeană. Un număr de două centrale din cele trei vor rămâne în rezervă până în luna aprilie a anului viitor. Acestea nu vor fi făcute operaționale decât dacă disparitățile dintre nordul și sudul Germaniei vor deveni prea mari în ceea ce privește producția de energie. În prezent, energia electrică reprezintă aproximativ 5 - 7% din totalul energiei generate în Germania.
„Avem un nivel foarte ridicat de securitate a aprovizionării. Avem suficientă energie în și pentru Germania”, a declarat Robert Habeck, ministru al economiei și al acțiunii climatice.
El este membru al partidului ecologist, al doilea ca mărime din coaliția de guvernare, care a fost înființat în contextul mișcării antinucleare.
Operatorii de energie solicitați să efectueze un test de stres
În luna iulie, operatorilor germani de energie li s-a cerut să efectueze un „test de stres” pentru a evalua stabilitatea sistemului pentru iarna viitoare. Aceasta în condiile în care producția de energie hidro a fost afectată de seceta din această vară, mai multe reactoare din Franța au intrat în revizie, iar războiul din Ucraina a acutizat criza gazelor.
Cu toate acestea, Berlinul a decis să continue demersurile de a renunța la energia nucleară la sfârșitul anului 2023. Pentru aceasta mai este necesar un vot în Parlamentul german, însă este greu de crezut că rezultatul va fi diferit. Nici principalul partid de guvernământ, cel social-democrat, nu privește cu ochi buni energia nucleară.
„Suntem o țară exportatoare de energie electrică”, a motivat Habeck decizia, prezicând că, în cel mai rău caz, operatorii rețelelor de transport recomandă închiderea consumatorilor industriali la scară largă sau oprirea exporturilor de energie electrică.
Franța se opune deciziei Germaniei
Pe de altă parte, politicienii din Franța, țară aflată într-o poziție de importator net de energie, au cerut Berlinului să mențină reactoarele nucleare în funcțiune. Ei au invocat actuala criză energetică la nivel european.
Interesant este însă că, în privința gazelor naturale, cele două state au poziții total opuse. Germania este importator și dependent de gazul rusesc într-o mai mare măsură decât majoritatea statelor UE. De aceea, politicienii germani, împreună cu spaniolii și portughezii, fac presiuni asupra Franței în vederea reluării construirii gazoductului MidCat. Prin această conductă ar urma să se transporte gaz din terminalele de gaz natural lichefiat din peninsula iberică în Germania și în statele Europei Centrale, dependente de importurile de gaz rusesc.
Proiectul a fost abandonat în 2019 de guvernul francez în urma unor studii de cost și impact.
Acest proiect „nu va rezolva problema europeană a gazului. Este o temă factual falsă, însă sunt dispus să-mi ascult colegii, să-mi ofere alte fapte care să mă convingă de contrariu”, a afirmat în această săptămână președintele francez Emmanuel Macron, conform Euractiv.