Germania nu a mai așteptat planul UE de a salva Europa de la criza energetică și a alocat 200 de miliarde de euro pentru a-și salva enonomia. Decizia a fost intens criticată, iar autoritățile de la Berlin au fost acuzate că și-au văzut propriul interes.
Decizia cancelarului german Olaf Scholz de a injecta 200 de miliarde de euro în economie, pentru a salva, în principal, companiile din domeniul energiei a generat reacții dure în Europa. Doi comisari europeni au acuzat Germania că pune pe primul plan propriul interes în locul celui european și că este nevoie de solidaritate pentru a depăși criza actuală.
„Pentru a depăși liniile de fractură cauzate de marjele de manevră diferite ale bugetelor naționale, trebuie să ne gândim la instrumente mutuale la nivel european. Numai un răspuns bugetar european ne va permite, prin sprijinirea acțiunii Băncii Centrale Europene, să răspundem eficient la această criză și să calmăm volatilitatea piețelor financiare", au scris Thierry Breton, comisarul francez pentru piața internă, și Paolo Gentiloni, comisarul italian pentru economie, potrivit Politico.
Decizie contestată
Comisarii au mai spus că piața comună va fi dezavantajată în fața companiilor germane care vor fi mai competitive datorită acestor fonduri alocate de stat. Potrivit sursei citate, Olaf Scholz a fost nevoit să ia această decizie, deoarece se confruntă cu presiuni interne, iar alegerile regionale se apropie.
Protestul celor doi comisari o pune pe președinta CE Ursula von der Lyen în situația incomodă, mai scrie Politico. Ea va fi nevoită să se distanțeze de acesștia, deși ei s-au pronunțat în nume propriu și au exprimat o viziune ce o oglindește perfect pe cea a guvernelor lor. Comisia europeană a emis o declarație scurtă pe acest subiect. „Editorialele sunt inițiative personale ale comisarilor în cauză. Ele nu angajează Comisia", a declarat purtătorul de cuvânt al CE.
De cealalată parte, Olaf Scholz și-a apărat decizia și a spus că cele 200 de miliarde de euro sunt alocate nu doar pentru acest an, ci pentru următorii doi, menționând că Germania a fost nevoită să salveze mari companii energetice precum Uniper. Această măsură arată și că autoritățile de la Berlin nu prea au încredere într-o strategie comună a UE, mai scrie sursa citată.
Mișcare strategică
Disputa privind strategia Germaniei va domina probabil reuniunea de vineri a liderilor UE de la Praga. Mai mulți oficiali au declarat că mișcarea lui Breton și a lui Gentiloni ar putea fi o încercare de a lansa discuția despre un răspuns al UE la criză și, posibil, o tactică pentru a face presiuni asupra Germaniei pentru a sprijini plafonarea prețului gazelor, o idee pe care Italia în special o promovează de luni de zile.
Jurnalistul Georg Zachmann de la centrul de reflecție Bruegel susține că o abordare comună a UE față de criza energetică este cea mai bună soluție în acest moment.
„Cred că provocarea pe care o avem în față este că unele țări au buzunare mai adânci decât altele pentru a face față crizei actuale. O rezolvare foarte inegală a crizei ar putea înrăutăți situația prin declanșarea unei curse a subvențiilor între țări... Cred că o abordare mai europeană are mult sens“, a declarat jurnalistul, potrivit adevarul.ro.