Georgia a primit ieri 3,5 miliarde de euro şi sprijinul politic al aproape 70 de ţări care s-au reunit la Bruxelles, la invitaţia Comisiei Europene (CE), pentru a ajuta ţara afectată de conflictul militar cu Rusia din vară.
Banii, cu un miliard de euro mai mulţi decât au estimat iniţial organizatorii conferinţei, vor fi folosiţi pentru repararea infrastructurii distruse de bombardamente şi pentru sprijinirea celor 65.000 de refugiaţi. SUA, cu 750 milioane de euro, UE, cu 500 de milioane, şi Japonia, cu 200 de milioane, sunt printre cei mai importanţi donatori.
Ministerul român al Afacerilor Externe a anunţat că Bucureştiul a acordat deja un ajutor umanitar în valoare de 1,3 milioane de euro şi a precizat, în debutul conferinţei, că este gata să aloce fonduri pentru programele derulate de ONU şi de CE în Georgia.
Importanţa sprijinului acordat Tbilisiului a fost justificată de preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, care a atras atenţia asupra efectelor războiului izbucnit în Georgia în luna august. „Acest conflict are în plus şi implicaţii asupra securităţii energetice şi strategiei de diversificare (a surselor de energie - n.r.)“, a declarat ieri Barroso. Georgia este o importantă ţară de tranzit pentru conductele de petrol şi gaz, iar şeful CE a subliniat că toate cele trei rute care tranzitează ţara au fost întrerupte în timpul conflictului cu Moscova. În umbra Rusiei
Tensiunile dintre UE şi Moscova pe tema conflictului georgian au răzbătut chiar înainte de debutul conferinţei. Explicând absenţa Moscovei, care nu a fost invitată la conferinţă, un oficial al Comisiei UE, citat de Deutsche Welle, a precizat că fondurile sunt destinate „Georgiei integrale din punct de vedere teritorial, şi se pare că nu avem aceeaşi interpretare asupra integrităţii teritoriale în acest moment“.
Rusia, care a recunoscut independenţa republicilor separtiste Osetia de Sud şi Abhazia şi a păstrat pe teritoriul acestora peste 7.000 de militari, este acuzată că nu a respectat pe deplin planul de retragere negociat cu Nicolas Sarkozy. Cu numai o zi înainte de conferinţa donatorilor însă, preşedintele francez şi-a arătat deschiderea faţă de Moscova, vorbind în Parlamentul European despre reluarea negocierilor UE-Rusia în noiembrie şi evocând chiar, potrivit „Euractiv“, prespectiva unui „spaţiu economic comun“. Vorbind despre conflictul georgian, Sarkozy a sugerat că, la momentul respectiv, SUA au luat în calcul un răspuns militar, variantă catalogată de preşedintele francez drept „nebunie“. Într-o altă dezvăluire a evoluţiei conflictului din august, Sarkozy a precizat totodată că SUA s-au opus tratativelor de pace pe care el le-a purtat la Moscova cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev.