Conducătorul SRI preia termenul jurnalistului Timothy Garton Ash şi explică "forma hibridă de schimbare" a acestui serviciu.

Directorul SRI, George Maior, a publicat în revista International Journal of Intelligence and CounterIntelligence, un lung articol în care explică transformările instituţionale prin care a trecut SRI, de la înfiinţare în prezent.

Maior are o perspectivă critică asupra numeroaselor transformări prin care a trecut cel mai mare serviciu secret din România şi spune că termenul cel mai potrivit pentru a descrie acest proces este "refoluţie". Acest termen a fost preluat de la jurnalistul Timothy Garton Ash, dar Maior susţine că vrea să-i dea o semnificaţie diferită de cea iniţială. "Prin refoluţie se va înţelege o formă hibridă de schimbare", explică directorul SRI. Moştenirea trecutului

După ce face istoria primelor acte legale care au marcat înfiinţarea SRI şi reorganizarea fostului Centru de Informaţii Externe, Maior susţine că: "Ar fi o greşeală să ne închipuim că, încă de la bun început, reformele democratice au presupus o ruptură radicală de fostele structuri de informaţii. Un astfel de demers ar fi aproape imposibil în lumea reală, unde liderii trebuie să asigure echilibrul delicat între funcţionarea adecvată a instituţiilor şi necesitatea reformării acestora din temelii. O mare parte din specialiştii încadraţi în SRI şi SIE în anii 1990 au fost instruiţi şi au activat în cadrul fostei Securităţi. Această situaţie imposibil de evitat a creat dificultăţi în câştigarea încrederii publicului: deşi acţionau într-un mediu democratic, noile structuri erau încă percepute drept un instrument în mâna puterii politice, utilizat în scopul influenţării societăţii civile şi al controlului asupra opoziţiei. Fosta Securitate a beneficiat, indiscutabil, de experţi extrem de bine pregătiţi în domenii precum contraspionajul şi contraterorismul, dar aceştia au acţionat în marja unui anumit tip de organizare instituţională, care favoriza comportamentele abuzive sau ilegale." În plus, potrivit actualului director al SRI, în acei ani "profesioniştii experimentaţi" au început să se retragă din SRI şi să înfiinţeze companii private. Practici comuniste

Directorul SRI susţine că cea mai mare problemă apărută la începutul anilor ’90 nu a fost "debarasarea" de foştii ofiţeri, ci de "moştenirea fostelor practici şi comportamente". "Cultura organizaţională a erei comuniste avea la bază principii precum ierarhia şi supunerea strictă, loialitatea faţă de organizaţie mai presus de orice, asigurarea controlului absolut şi insuflarea sentimentului de teamă de a fi urmărit de către propriii colegi", scrie Maior. El arată că o altă problemă cu care s-a confruntat instituţia pe care o conduce acum a fost subestimarea "analizei de intelligence". "Abia din 2008, Serviciul a început să disemineze propria Estimare Naţională de Intelligence, relatează George Maior. Trei valuri de reformă

Directorul SRI defineşte trei valuri de reformă în cadrul SRI: între 1990 şi 2001, perioada de democratizare a serviciului, din 2001 până în 2007, când, urmare a atacurilor teroriste din SUA, SRI şi-a extins aria de responsabilitate şi din 2008 până în 2011, când au fost cartografiate toate ameninţările de pe teritoriul României. "Au rezultat o transformare structurală profundă a Serviciului Român de Informaţii şi o regândire a organigramei acestuia – aprobată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 25 martie şi implementată începând cu 1 iulie 2008", scrie Maior. El arată că abia în 2011 SRI a trimis parlamentului un buget structurat pe programe multianuale "uşor de urmărit, în baza cărora este posibilă o evaluare mult mai precisă a rezultatelor concrete ale SRI". Maior mai arată că, din 2008, SRI elaborează o Prognoză Anuală de Intelligence pe termen mediu şi scurt, "urmând până la un punct modelul american al Prognozelor Naţionale de Intelligence (NIE)". "Orice analist ar surprinde schimbarea progresivă, în ciuda a numeroase suişuri şi coborâşuri. Serviciul nu suportă comparaţie cu fosta Securitate." GEORGE MAIOR, directorul SRI

Internetul, noul câmp de luptă al serviciilor secrete

Din articolul publicat în International Journal of Intelligence and CounterIntelligence reiese că princuipala preocupare a directorului SRI este legată de "dezvoltarea tehnologică fără precedent şi formarea unor comunităţi virtuale într-un spaţiu cibernetic fără frontiere, [care] a creat o nouă dimensiune de putere, un nou câmp de luptă". Această apreciere se regăseşte şi în viziunea SRI pentru 2011-2015. Acest document susţine că "formele de evoluţie a puterii digitale" pot reprezenta şi vulnerabilităţi la adresa securităţii naţionale. "Deşi actualul «concept strategic» ar putea părea prea focalizat pe dimensiunea IT, în realitate, acesta asigură corespondenţa dintre progresul tehnologic şi “cultura de intelligence" aferentă.", scrie Maior. El arată că, printre altele, unul din riscuri este "situaţia paradoxală în care a dispune de foarte multe date face dificilă alegerea grâului de neghină". "Statele democratice sunt mult mai vulnerabile decât cele autoritare. Prin urmare, este necesar să se admită faptul că viitorul nu aparţine celor mai puternici colectori ai informaţiei, aşa cum poate că au stat lucrurile în timpul Războiului rece, ci acelora care folosesc cooperarea internă şi internaţională ca şi catalizator al forţei, celor care reuşesc să se conecteze şi să partajeze informaţii cu partenerii. În mediul cibernetic global, fiecare stat e o ţintă şi nimeni nu deţine de unul singur suficientă informaţie pentru a-şi proteja şi promova propriile interese", afirmă directorul SRI.

El face şi un scurt istoric al perioadei 2007-2010, interval în care a crescut rolul informaţiilor colectate din surse deschise (OSINT). "Începând din 2008, SRI a pus bazele Centrului Naţional OSINT şi a elaborat Strategia de Intelligence din Surse Deschise pentru a beneficia de pe urma creşterii ponderii acestor resurse în producţia de intelligence, de la operaţii la analiză şi prognoză, precum şi pentru cercetare şi dezvoltare", relatează conducătorul SRI. Şcoala SRI de învăţare a dificultăţilor

"Cea mai facilă modalitate de a obţine imaginea celor două decenii de “refoluţie" românească în intelligence este să aşezi Securitatea anului 1989 lângă Serviciul Român de Informaţii al anului 2011 – să compari un mecanism incredibil de opresiv, un serviciu secret de securitate al unui stat totalitar, cu o organizaţie de management al riscului bazat pe ameninţări, o agenţie de intelligence responsabilă într-un regim democratic. Sunt greu de imaginat două organizaţii ale sectorului de securitate mai diferite, din toate punctele de vedere: al misiunilor, metodelor, structurilor şi personalului", afirmă directorul SRI, în finalul articolului său din International Journal of Intelligence and CounterIntelligence. El arată că peste două treimi din angajaţii SRI nu atinseseră vârsta majoratului la momentul evenimentelor din decembrie 1989. "Pentru a evita irelevanţa sau, mai rău, pericolul involuţiei, este necesar un proces complex, continuu şi simultan, de evaluare a riscurilor şi planificare a răspunsului", mai afirmă Maior. Potrivit directorului SRI, în acest proces de transformare, importanţi sunt oamenii, procesele şi tehnologia. "Transformarea SRI într-o agenţie de management al riscului în baza ameninţărilor nu se limitează la a identifica, evalua şi prioritiza riscurile, nici la a planifica şi implementa reacţii, a exploata opor­tunităţi sau a sprijini procesul de luare a deciziilor. Transformarea implică şi asumarea, în mod raţional, a unor eşecuri inevitabile şi dezvoltarea unei şcoli de intelligence a dificultăţilor", concluzionează directorul SRI.

Structurile de intelligence din toate democraţiile emergente au purtat stigmatul trecutului nedemocratic, arată directorul SRI

3 Numărul reformelor majore prin care a trecut SRI din 1990 până în anul 2011

Cine este George Maior

• Actualul şef al SRI s-a născut la 16 noiembrie 1967, la Cluj, localitatea unde a şi absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.
• Între 1991 şi 1992 a studiat drept comparat la Universitatea George Washington, din Washington DC, unde a obţinut titlul de Master of Arts.
• După absolvirea studiilor din Washington D.C., George Maior a început să lucreze în Ministerul Afacerilor Externe.
• În anul 2000 a fost numit secretar de stat în ministerul Apărării, unde a gestionat negocierile de aderare la NATO. În această calitate el a contrasemnat şi hotărârea de guvern prin care România a achiziţionat de la compania britanică BAE Systems două fregate.
• În 2004, Maior a fost ales senator PSD, funcţie pe care a deţinut-o până în octombrie 2006, când preşedintele Traian Băsescu l-a propus director al SRI, iar Parlamentul a aprobat această propunere.
• George Maior este fiul fostului ministru al învăţământului în guvernul Văcăroiu, Liviu Maior, şi este căsătorit cu fiica scriitorului Augustin Buzura, Ana Maria.

Citiți și:

• Cum se implică SRI în lupta anticorupţie