De ceva timp pe scena politică românească este din nou personaj Mircea Geoană. Deocamdată secretarul general adjunct al NATO este mai mult subiect la mesele din cafenelele de lux ale Capitalei, unde este discutată pe toate fețele ipoteza ca el să fie candidat la prezidențialele din 2024, dar se simte și în presă apariția acestei ipoteze. Ce-i drept, mai mult prin atacuri, dar și atacurile sunt o măsură a unui personaj sau eveniment.
Un alt personaj care a reapărut în discuțiile românilor este Laura Codruța Kovesi, dispărută ”de pe radar” în ultimele luni, cât a organizat parchetul european.
Ce îi leagă pe cei doi?
Evident, alegerile prezidențiale următoare și planurile construite în jurul lor de cei care observă că în propriile tabere nu apar personaje destul de carismatice pentru a fi considerate candidați cu perspective de succes la prezidențiale.
Dacian Cioloș și Vasile Dâncu se pierd în procentele votului din amabilitate. Florin Cîțu, noua ”speranță” a dreptei, probabil nu va avea suflu încă trei ani, așa cum și speculațiile stângii pe tema Alexandru Rafila, sau orice alt doctor, se vor stinge când oamenii pur și simplu vor fi sătui de doctori, după ani de pandemie.
E destul de vie ”competiția primarilor”, respectiv măsurători pe Gabriela Firea și Emil Boc, dar sunt oameni politici care provoacă disensiuni în propriile partide, ei nu par, deocamdată, capabili să strângă susținerea de care au nevoie nici măcar în formațiunile lor politice.
Lipsa sărăcăcioasă a competitorilor din interiorul partidelor deschide ușa outsider-ilor Kovesi și Geoană (sau altora asemenea lor) și confirmă justețea interesului manifestat până acum doar de cafegii Bucureștiului, de la ei, probabil, tema ajungând și la partide.