Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, rămâne evaziv în ceea ce privește o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale de anul viitor. Numele său este vehiculat de mai multă vreme printre cele ale posibililor candidați, iar declarațiile sale publice, din ultima perioadă, conturează profilul unui prezidențabil. Mai mult, o cercetare sociologică recentă îl plasa pe Mircea Geoană în topul personalităților credibile.

Mircea Geoană a făcut o serie de comentarii cu privire la intențiile sale de viitor, după ce-și va încheia mandatul de secretar general adjunct al NATO. El a declarat că nu a primit, deocamdată, vreo propunere de a candida, la alegerile prezidențiale de anul viitor. Mircea Geoană a spus că deocamdată nu și-a stabilit obiectivele pentru viitor. În schimb, a precizat el, viața sa va continua și după ce-și va finaliza activitatea la NATO.

„Nu am primit nici o propunere de candidatură din partea nimănui. Întrebarea e ce vrei să faci cu viaţa ta şi ce îţi propui să faci pentru perioada următoare. Şi răspunsul este că nu am încă toate răspunsurile şi o spun la modul cel mai onest. Ştiu un singur lucru, că viaţa nu se termină după ce se încheie jobul la NATO”, a declarat Mircea Geoană, în podcastul lui Radu Ţibulcă.

Chiar dacă este evaziv în legătură cu intențiile sale, nu putem omite că, în toate ieșirile sale publice din ultima perioadă, Mircea Geoană și-a conturat un profil de potențial candidat la prezidențiale. Declarațiile sale au vizat situația politică și oportunitățile pe care le are România, în actualul context regional.

Mai mult, o cercetare sociologică îl indică pe secretarul general adjunct al NATO pe locul doi într-un clasament al celor mai credibile personalități române. Aflat pe locul doi în topul încrederii, după Laura Codruța Kovesi, el îi depășește pe ceilalți lideri politici, de la George Simion (AUR) la Cătălin Drulă (USR) și până la Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu. Or, din această perspectivă, Mircea Geoană pare cel mai potrivit candidat pentru viitoarele alegeri prezidențiale de anul viitor.

Unul dintre cei mai populari politicieni români

În acest context, Mircea Geoană a susținut o nouă declarație publică în cadrul evenimentului „Construind România 2030: O viziune pentru dezvoltare sustenabilă”, organizat la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Cu acest prilej adjunctul NATO a făcut o serie de afirmații cu privire la actualul context de securitate și rolul pe care l-ar putea juca țara noastră.

„România nu are voie să nu profite de această mare transformare. Războiul şi reverberaţia sa globală nu trebuie să fie o nouă povară istorică, ci trebuie să devină - aşa cum au făcut-o înaintaşii noştri de foarte multe ori de-a lungul istoriei moderne a României - oportunităţi de fructificat şi lecţii de învăţat. Dacă sunt privite cu inteligenţă, aceste riscuri care sunt reale pot şi trebuie să devină oportunităţi.

Urgenţele se schimbă, comerţul îşi modifică rutele, pieţele se mută, forţa de muncă migrează, investiţiile se transferă în locuri strategice. România este un astfel de loc strategic. Niciodată întrebuinţarea de loc strategic a României nu a fost la o cotă mai înaltă decât acum”, a apreciat Mircea Geoană.

Mircea Geoană, despre rolul României

Șeful adjunct al NATO a mai vorbit despre capacitatea României de a deveni o viitoare putere politică economică, militară şi tehnologică multiregională. Astfel, țara noastră ar putea să acopere Marea Neagră extinsă, Europa de Est, Europa Centrală şi de Sud-Est, de la Marea Caspică la Mediterană şi pe întreg noul Flanc Estic al NATO. Pentru a reuși, însă, România trebuie să inoveze în primul rând la nivel politic.

„Avem resurse în economie, avem resursă intelectuală, avem resursă umană. Politicul este problema. Şi ideea că status quo-ul te poate duce departe este o uriaşă eroare strategică pentru România. Trebuie să avem curajul să inovăm în politică. Trebuie să construim, ştiu cât de greu este şi eu am făcut ceva politică la viaţa mea - o nouă selecţie în structurile care administrează statul, bazată pe merit, pe putere intelectuală, pe educaţie solidă.

Clasa noastră politică trebuie să înţeleagă că guvernarea nu poate progresa fără experţi, fără inteligenţă, oameni calificaţi, fără creativitate. Trebuie să ne asumăm cooptarea minţilor civile în proiectul naţional, atragerea talentelor şi gândirii experimentate în procesul guvernării”, a completat secretarul general adjunct al NATO.

De asemenea, el a subliniat importanţa consolidării democraţiei, în România, în condițiile ascensiunii partidelor de tip extremist care fragilizează și slăbește sistemul democratic autohton.

„Trebuie să întărim democraţia noastră, pentru că suntem în NATO, suntem în Uniunea Europeană (...), democraţia românească astăzi este încă slabă, este încă fragilă. Şi pentru că este fragilă generează slăbiciune cronică administraţiei statului, a clasei politice şi împreună nu permit României să ne atingem potenţialul (...) Nu putem să venim o dată la patru sau cinci ani la alegeri să spunem că avem o ţară cu adevărat, în profunzime, democratică”, a apreciat Mircea Geoană.