Soacra liderului PSD a fost împroprietărită cu o casă în Primăverii, prin complicitatea a trei instituţii ale statului.

Acuzaţii ale adversarilor politici despre blaturi făcute în ciuda rivalităţilor aparente, o tranzacţ ie ciudată cu o casă şi amnezia unui personaj important din afacere - acestea sunt ingredientele celui mai nou scandal care îl are în centru pe preşedintele PSD, Mircea Geoană.

La fel ca şi în campania electorală din 2004, Mircea Geoană are şi anul acesta de înfruntat suspiciunile referitoare la modul în care familia sa şi-a dobândit proprietăţile imobiliare. Totul a plecat de la preşedintele Grupului de Investigaţii Politice, Mugur Ciuvică. Acesta a prezentat, ieri, documente menite să demonstreze că soacra şefului PSD-ist, Margareta Costea, a cumpărat ilegal în ianuarie 2001, de la Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), o vilă situată în cartierul Primăverii. Potrivit scenariului prezentat de Ciuvică, tranzacţia al cărei beneficiar a fost familia Costea nu ar fi fost posibilă fără „contribuţia“ Primăriei Generale, sub mandatul lui Traian Băsescu şi a guvernului condus de Mugur Isărescu.

Norocul socrilor lui Geoană

Potrivit lui Ciuvică, la începutul anilor ’90, Ion şi Margareta Costea, socrii lui Mircea Geoană, au devenit chiriaşi ai RAAPPS. Deşi nici unul dintre ei nu era demnitar al statului român, soţii Costea au primit de la RAAPPS o vilă aflată în cartierul Primăverii, pe strada Jean Monnet, nr. 69.

Preşedintele GIP susţine că, în 2001, soţii Costea s-au hotărât să cumpere vila, însă, dat fiind că legea nu permitea RAAPPS să vândă casele, au apelat la o „inginerie imobiliară“: trecerea imobilului în administrarea Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu ajutorul primăriei conduse la acea vreme de Traian Băsescu. „Mutarea“ casei de la RAAPPS ar fi fost făcută, susţine Ciuvică, după ce în scenă a apărut o cerere de retrocedare a imobilului, făcută de un anume Iancu Sapera. După ce acesta a revendicat casa, Primăria Generală a cerut trecerea imobilului de la RAAPPS în administrarea CGMB, solicitare aprobată printr-o hotărâre de guvern de cabinetul Mugur Isărescu. Nota de fundamentare a hotărârii de guvern a fost semnată şi de primarul Traian Băsescu, în calitate de şef al instituţiei care cerea imobilul în vederea retrocedării.

La 4 zile după ce clădirea a fost „eliberată“ de la RAAPPS, Iancu Sapera, autorul cererii de revendicare, s-a răzgândit brusc, renunţând la solicitarea de retrocedare. El a transmis Tribunalului Bucureşti o „cerere de renunţare la judecată şi la toate drepturile pretinse“, de care tribunalul a luat act în şedinţa din 27 februarie 2001.

Mugur Ciuvică afirmă că, deşi odată procesul încheiat, casa ar fi trebuit să revină la RAAPPS, „vila a fost vândută rapid şi ilegal socrilor lui Mircea Geoană“.

Familia Costea a cumpărat casa din Jean Monnet pe 4 ianuarie 2001, moment în care procesul lui Sapera era încă pe rolul Tribunalului Bucureşti. „Acesta este, probabil, unicul caz în care o primă rie din România a vândut chiriaşilor un imobil pentru care se judeca încă în instanţă cu prezumtivul proprietar“, afirmă Ciuvică.

Geoană: „E o aiureală“

Contactat de EVZ, Geoană susţine că acuzaţiile lui Ciuvică sunt „nişte aiureli“.

„E un subiect reîncălzit din campania din 2004. În 2000, Traian Băsescu era primar general, nu aveam cum să mă în- ţeleg eu cu el. Nu-l cunosc pe domnul Sapera şi nu am intervenit în niciun fel pentru ca socrii mei să cumpere casa asta. Ei locuiesc acolo de la începutul anilor ’90. Eu nu am nimic de-a face cu povestea asta“, a spus Geoană.

În iunie 2004, în urma unor articole apărute în „Evenimentul zilei“ despre felul în care soacra sa şi-a dobândit proprietăţile imobiliare, Mircea Geoană a dat o declaraţie de presă în care vorbea şi despre imobilul din Jean Monnet. El spunea atunci că „imobilul a fost achiziţionat în anul 2001, în baza Legii 112/1995. Socrii mei locuiau în acest imobil din septembrie 2000“.

Premierul a semnat ca primarul

Nici în 2004, nici în 2008, Geoană nu a explicat cum a reuşit familia Costea să devină chiriaş al RAAPPS şi nici cum a putut să cumpere respectivul imobil într-un moment în care Regia nu avea voie să vândă casele din patrimoniu. În acest moment, casa din Jean Monnet este sediul Fundaţiei Renaşterea pentru Educaţie, Sănătate şi Cultură, care este condusă chiar de Mihaela Geoană, soţia preşedintelui PSD.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Adrian Vasilescu, a explicat că Mugur Isărescu, actualul guvernator, a semnat hotărârea de guvern din vremea în care era primministru pentru că „primarul Traian Bă- sescu a cerut, guvernul a acceptat, probabil că a avut la bază o notă de fundamentare. Semnătura primului-ministru apare pe orice hotărâre de guvern“.

AMNEZIE!

„Nu m-a mai interesat casa. Ce e neobişnuit?“

Iancu Sapera, misteriosul personaj care a renunţat de bunăvoie la o casă de câteva milioane de dolari în cartierul Primă verii, are, astăzi, o funcţie care-I plasează în „clasa mijlocie“ a corporatiş- tilor din provincie: este directorul filialei constănţene a unei agenţii de asigurări. Luat prin surprindere de întrebările EVZ, Sapera a recunoscut, cu greu, că el este cel care, prin cererea de retrocedare şi, ulterior, prin retragerea ei, a ajutat-o pe Margareta Costea să cumpere casa din Jean Monnet.

EVZ: Dumneavoastră sunteţi cel care a solicitat în 2000 retrocedarea casei din Jean Monnet? Iancu Sapera: Ei, mai ştiu eu ce a fost atunci...

Dar numele dumneavoastră apare în actele de la tribunal. Da, dar vedeţi că nu-mi mai aduc bine aminte. Da, eu am fost.

Şi de ce aţi renunţat la cerere? Mi-am dat seama că nu aceea era casa bunicului meu, de fapt.

Înainte să o cereţi, bănuiesc că aveaţi, totuşi, nişte documente pe care vă bazaţi. Da, sigur. Îmi spusese şi mama că aceea era casa. Dar nu m-a mai interesat.

Este, totuşi, o casă cu o valoare importantă. Decizia dumneavoastră este destul de neobişnuită... Da, dar asta a fost. M-am retras. De ce e neobişnuit?

Pe Mircea Geoană îl cunoaşteţi? Nu, nu l-am cunoscut personal niciodată.