Guvernul de la Ankara a reacţionat dur, ieri, la decizia deputaţilor de la Paris de a incrimina negarea tragediei din Primul Război Mondial. Ruptura este fără precedent.
Turcia şi-a rechemat ieri ambasadorul la Paris şi a suspendat toate contactele la nivel oficial şi proiectele militare comune în semn de protest faţă de votul din Adunarea Naţională, camera inferioară a Parlamentului francez, prin care negarea genocidului armean devine infracţiune în Franţa. Guvernul de la Ankara avertizase ferm Parisul să nu susţină respectivul proiect de lege, avertizând că, în caz contrar, riscă, pe lângă efecte la nivel diplomatic, şi consecinţe economice şi politice grave. Câteva sute de etnici turci au demonstrat ieri în capitala franceză, cerându-le parlamentarilor să nu politizeze o dezbatere istorică. Închisoare şi amendă Proiectul trebuie avizat însă şi de Senatul francez, votul urmând să aibă loc, cel mai probabil, anul viitor. Camera superioară a mai respins, la începutul acestui an, un proiect similar, aprobat de deputaţi în 2006. De această dată e greu de anticipat soarta votului din Senat în condiţiile în care partidul de guvernământ, Uniunea pentru o Mişcare Populară, formaţiunea care a susţinut proiectul de lege, nu mai deţine din septembrie majoritatea în camera superioară. Iniţiativa a fost însă contestată de înşişi membri ai guvernului francez, printre care şeful diplomaţiei, Allain Juppe, care a calificat-o drept "contrapoductivă şi inutilă". Franţa a recunoscut oficial genocidul armean în 2001, dar nu a stabilit nicio formă de pedeapsă pentru cei care îl neagă pe teritoriul francez. Proiectul de lege adoptat ieri prevede o amendă cu închisoarea de până la un an şi o amendă de 45.000 de euro pentru cei care contestă public genocidul armean, punându-l practic pe picior de egalitate cu Holocaustul. "Condamn parlamentul francez care a votat această lege echivalând cu o trădare a istoriei şi a realităţilor istorice", a reacţionat dur vicepremierul turc Bulent Arinc, comparând demersul deputaţilor cu o "vânătoare de vrăjitoare". "Cei care vor să vadă genocid ar trebui să se uite împrejurul lor şi să îşi vadă propria istorie murdară şi însângerată", a venit şi replica premierului Recep Tayyip Erdogan, amintind Franţei de trecutul său colonial. Cât priveşte presa turcă, aceasta a reliefat ceea ce bănuieşte că este încărcătura electorală a acestui proiect de lege, în condiţiile în care în Franţa trăiesc peste o jumătate de milion de armeni. Valerie Boyer, deputatul UMP care a depus această iniţiativă, a încercat să mai tempereze spiritele, subliniind că proiectul său nu vizează o ţară anume, ci că este unul în spiritul legislaţiei europene. Colegii săi de partid au amintit Turciei că legile franceze nu pot fi dictate de guvernul de la Ankara. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/7uDEJjmi1ec?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> "Planul lui Nicolas Sarkozy este de a îndepărta Turcia de UE prin astfel de manevre." MEHMET TEZKAN, editorialist la ziarul "Milliyet" DEZBATERE Argumente istorice pro şi contra Peste 20 de ţări recunosc genocidul armean, Parlamentul European adoptând o decizie similară încă din 1987. În octombrie 1914, Imperiul Otomat a intrat în Primul Război Mondial alături de Germania şi imperiul austro-ungar. La 24 aprilie 1915, mii de armeni bănuiţi de sentimente naţionale ostile guvernului central au fost arestaţi. La 26 mai, o lege specială a permis deportarea de persoane "din raţiuni de securitate internă". Populaţia armeană din Anatolia şi Cilicia, catalogată de autorităţi "inamic intern", este constrânsă să plece în exil în deşertul Mesopotamiei. Numeroşi armeni au fost ucişi pe drum sau în tabere de refugiaţi. Turcia afirmă că şi-au pierdut viaţa până la 500.000 de armeni în cursul confruntărilor şi al deportărilor forţate spre Irak, Siria şi Liban, foste provincii otomate, negând însă orice intenţie de exterminare a armenilor şi insistând că zeci de mii de turci au fost ucişi atunci de armeni.
Recomandările noastre
