De la înlăturarea lui Hosni Mubarak, în februarie, ţara este condusă de 18 ofiţeri care au făcut carieră în regimul fostului dictator.
Armata egipteană nu a urmărit niciodată să asigure o tranziţie spre o democraţie autentică, ci doar să îşi păstreze privilegiile însemnate obţinute odată cu răsturnarea monarhiei, în 1952. Concluzia aparţine miilor de manifestanţi strânşi în Piaţa Tahrir, care cer de mai multe zile retragerea juntei militare de la putere şi transferul de autoritate către instituţiile civile. Violenţele din centrul capitalei egiptene nu reprezintă decât confirmarea suspiciunilor privind adevăratele intenţii ale noului regim militar, instaurat în februarie, după înlăturarea lui Hosni Mubarak, cel a condus ţara cu mână de fier între 1981 şi 2011. Populaţia este iritată de un proiect de constituţie care prevede că armata va menţine controlul asupra administraţiei centrale şi după alegerile legislative din 28 noiembrie. Într-un raport intitulat "Promisiuni încălcate: liderii militari egipteni erodează drepturile omului", organizaţia Amnesty International (AI) dezvăluie că nimic nu s-a schimbat în privinţa libertăţilor civile în Egiptul post- Mubarak. "Impunitatea pentru încălcări grave ale drepturilor omului, precum tortură, tratament inuman şi utilizarea excesivă a forţei, au continuat după căderea precedentului regim", se arată în textul menţionat. Bodyguardul lui Mubarak Deşi a ales să stea în umbră din februarie, mareşalul Mohamed Hussein Tantawi, comandantul Consiliului Suprem al Forţelor Armate, cel care conduce efectiv Egiptul, nu este o figură necunoscută pentru egipteni. Tantawi, nubian de origine, a fost comandantul gărzii prezidenţiale până în 1991, an în care a preluat conducerea ministerului Apărării. În paralel, şi-a asumat şi funcţia de şef al Statului Major al armatei egiptene, fiind avansat la gradul de mareşal. În 1995, Hosni Mubarak a supravieţuit unei tenative de asasinat. Dacă dictatorul ar fi fost ucis, mareşalul Tantawi i-ar fi succedat la putere.
Îngrijorarea egiptenilor privind planurile ascunse ale juntei militare sunt cu atât mai mari cu cât unele voci de pe scena politică cer mareşalului Mohamed Hussein Tantawi, descris în depeşele Departamentului de Stat drept un oficial "opus schimbărilor", să candideze la alegerile prezidenţiale din 2013. Adjunctul său este generalul Sami Hafez Anan, de asemenea, figură centrală în timpul regimului Mubarak, numit de Tantawi la comanda Statului Major. Anan a fost între 2002 şi 2005 comandantul forţelor aeriene ale armatei egiptene. Presa britanică a relatat, în contextul revoltelor din ianuarie-februarie care au dus la înlăturarea fostului dictator egiptean, că administraţia de la Washington a mizat mai mult pe Anan decât pe Tantawi pentru a se asigura de o tranziţie democratică la Cairo. Până şi Frăţia Musulmană, formaţiunea islamistă cea mai populară din Egipt, îl descrie pe generalul Anan ca fiind o persoană incoruptibilă. Islamiştii văd armata ca un obstacol în calea expansiunii politice în Egiptul post-Mubarak. Sub presiunea străzii, cei 18 ofiţeri de rang înalt din Consiliul Suprem al Forţelor Armate au convenit ieri să predea puterea unei autorităţi civile până în iulie 2012, cu un an mai devreme decât îşi planificase. Până acum, mareşalul Hussein Tantawi susţinea că armata nu se va retrage de la conducerea ţării mai devreme de jumătatea anului 2013, când sunt programate alegerile prezidenţiale.
<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/-zTSQnEwhGU" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> 40 la sută din economia Egiptului este controlată de regimul militar al mareşalului Tantawi CONCESIE Armata pune un nou guvern Cel puţin 36 de oameni au fost ucişi şi alte sute au fost răniţi, în timpul tentativelor repetate ale forţelor armate de a evacua Piaţa Tahrir. Pe fondul acestor violenţele fără precedent de la înlăturarea regimului Mubarak, guvernul lui Essam Sharaf, instalat de armată, şi-a dat demisia. Consiliul militar egiptean a acceptat aseară, la o întâlnire cu reprezentanţi ai partidelor politice, formarea unui guvern civil de salvare naţională şi a anunţat că va organiza alegeri prezidenţiale până în iulie iulie 2012, acceptând cererile protestatarilor legate de un transfer paşnic de putere. Numele lui Mohamed ElBaradei, fostul şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), a fost evocat ca posibil premier.
- 100.000 de oameni în stradă, la Cairo. Armata acceptă formarea unui nou guvern | VIDEO
- "Mineriada egipteană": forţele de ordine, comparate de analişti cu ortacii lui Miron Cozma
- Egiptul se reaprinde de teama unei noi dictaturi