Gelu Diaconu contraatacă. Fostul şef ANAF publică acte din dosarul „Partida Romilor”

Gelu Diaconu contraatacă. Fostul şef ANAF publică acte din dosarul „Partida Romilor”

Gelu Diaconu susţine că nu a dat două dispoziţii „cu dedicaţie” pentru Nicolae Păun şi Mădălin Voicu

Trimis în judecată alături de fostul vicepreşedinte ANAF Mihai Gogancea-Vătăşoiu, în dosarul în care deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu au fost deferiţi justiţiei pentru fraude cu fonduri europene în legătură cu şcolirea „pe hârtie” a mii de romi defavorizaţi, fostul şef al Fiscului Gelu Diaconu a decis să rupă tăcerea şi a publicat, ieri, pe blogul personal o serie de documente din dosar.

Este vorba despre partea din rechizitoriu în care Gelu Diaconu este acuzat de abuz în serviciu şi declaraţia dată de acesta în faţa procurorilor DNA în data de 21 iunie, cu o lună înainte să fie trimis în judecată, în care explică de ce se consideră nevinovat.

În esenţă, procurorii îl acuză pe Gelu Diaconu că a dat două circulare prin care s-a dispus „fie neîncasarea prin necomunicare/stoparea transmiterii către contribuabili a deciziilor privind regularizarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate aferentă anului 2012”.

Ce a declarat la anchetă

În realitate, Gelu Diaconu susţine că circularele vizau 4,5 milioane de contribuabili, nu pe cei câteva sute care au prestat activităţi pentru Partida Romilor, de altfel, cu caracter fictiv.

„Nu putem vorbi despre un prejudiciu atâta timp cât obligaţia de plată a fost numai suspendată, ulterior, la circa două luni, fiind amnistiată prin actele normative adoptate. În situaţia în care acuzaţia ar avea logică, prejudiciul ar fi trebuit reţinut nu numai în ceea ce priveşte cetăţenii romi, aşa cum sunt acuzat, ci s-ar extinde la cei 4,5 milioane de contribuabili”, a explicat Gelu Diaconu în declaraţia de inculpat.

Contextul în care au fost emise cele două circulare era legat de faptul că o prevedere din Codul Fiscal permitea Fiscului să trimită decuzii de impunere de sute de lei pentru venituri de 2-3 lei deoarece contribuţiile la asigurarea de sănătate se calcula la venitul minim, nu la venitul efectiv.

În acest dosar, procurorii îl acuză pe Nicolae Păun că a dat un „tun” de 30 de milioane de lei, bani de la UE pentru două proiecte eşuate. Între altele, sute de romi defavorizaţi apăreau în acte ca prestând activităţi pentru Partida Romilor, pentru care ar fi fost remuneraţi, lucru care a dus la emiterea unor decizii de impunere din partea Fiscului. Procurorii spun că Păun ar fi intervenit prin Mădălin Voicu la vârful Fiscului pentru a stopa aceste impuneri.