Într-un interviu acordat în exclusivitate EVZ, vicepreşedintele grupului rus, Alexander Medvedev, spune că opţiunile pentru traseul gazoductului sunt deschise ambelor state.

Atât România, cât şi Bulgaria pot fi ţări de tranzit ale gazoductului South Stream, a declarat într-un interviu acordat EVZ vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev.

Afirmaţia acestuia clarifică astfel speculaţiile potrivit cărora implicarea uneia dintre ţări o va scoate din joc pe cealaltă. Cât priveşte Nabucco, gazoductul sprijinit de UE, despre care Medvedev spunea acum câţiva ani că nu se poate realiza fără Gazprom, oficialul rus susţine că nu ia în calcul implicarea în acest proiect, preferând să se concentreze pe propriile investiţii.

EVZ: Care este cea mai bună rută pentru South Stream, prin România sau prin Bulgaria? Una o exclude pe cealaltă? Alexander Medvedev: Atât Bulgaria, cât şi România sunt luate în calcul ca ţări de tranzit pentru South Stream. Vă rog să luaţi aminte că proiectul, care se capitalizează pe baza noastră solidă de resurse, are ca scop asigurarea securităţii şi flexibilităţii furnizării gazelor naturale ruseşti către clienţii din Europa.

Într-adevăr, nu vedem niciun motiv pentru care am favoriza o ţară faţă de cealaltă. Recent, am avut întâlniri în ambele state şi am rămas cu impresia că amândouă sunt foarte interesate în a participa la proiect. Modelul participării la proiect nu este limitat la opţiunea „sau-sau”. În funcţie de oportunitatea economică, este posibilă o ra mificare a conductei şi re-rutarea ei şi, de asemenea, conectarea cu reţele existente.

Când este planificat să se finalizeze studiul de fezabilitate? Studiul principal de fezabilitate pentru South Stream va fi definitivat în acest an, dar este prea devreme să spunem când va fi gata studiul preliminar pentru sectorul românesc al conductei. Partenerii noştri români, care doresc să participe la proiect, ne-au transmis recent datele tehnice cerute pentru derularea unui studiu de fezabilitate local.

Nabucco nu are suficiente surse de aprovizionare Ce se întâmplă dacă studiul arată că proiectul este economic neatractiv? Va fi dezvoltat în continuare din raţiuni care ţin de securitatea energetică sau de ordin geopolitic? South Stream este un proiect pur comercial care urmăreşte satisfacerea cererii de gaz în creştere a Europei. Cu experienţa noastră în finanţare, construire şi operare de conducte, credem că South Stream nu va fi numai un proiect profitabil pentru toţi participanţii, dar va contribui puternic, de asemenea, la securitatea energetică a Europei, prin diversificarea rutelor de aprovizionare.

Acesta este unul dintre motivele pentru care suntem optimişti în privinţa rezultatului studiului de fezabilitate, luând în considerare rezultatele evaluărilor preliminare.

Cum vedeţi Nabucco în ceea ce priveşte securitatea energetică a UE? De ce credeţi că durează atât de mult pentru a fi realizat? Este greu pentru noi să comentăm pe marginea unui proiect în care nu suntem direct implicaţi. Din câte înţelegem, Nabucco nu are încă o bază de resurse suficientă, iar pentru orice proiect comercial amplu de realizare a unui conducte, aceasta este o pre-condiţie esenţială.

Luând în calcul scăderea producţiei de gaz în Europa şi amplificarea cererii pe termen mediu şi lung, consumatorii europeni vor avea nevoie de un volum suplimentar de gaz prin conducte de 240 de miliarde de metri cubi, până în 2030. Aşadar, nu vedem în Nabucco un competitor.

„Întâi vinzi, apoi începi producţia”

Luaţi în calcul participarea Gazprom la proiectul Nabucco? Preferăm să ne concentrăm pe propriile noastre proiecte. Planul nostru de investiţii pentru următorii ani include deja investiţii masive în infrastructura de transport, atât în Rusia, cât şi extern. Aceste investiţii planificate se bazează pe o evaluare deta liată a predicţiilor privitoare la cererea de gaz în Europa şi vor îmbunătăţi astfel securitatea energetică a continentului.

Există suficiente rezerve de gaze în Rusia pentru a asigura necesarul pe termen lung al Europei? Cercetările geologice arată că Rusia are cele mai mari rezerve de gaze din lume, cifrându-se la 33,1 trilioane metri cubi. Vom fi capabili să satisfacem necesarul de gaz al Europei în deceniile următoare. Şi din nou, unul dintre principiile fundamentale ale afacerii cu gaz este: întâi vinzi, apoi începi producţia. Cum aţi perceput România la ultima vizită efectuată recent? România este o ţară foarte plăcută, iar dezvoltarea foarte rapidă din Bucureşti şi din jurul oraşului este vizibilă de câte ori vin aici. Mă bucur că acest lucru se reflectă şi în cooperarea noastră bună în domeniul energiei. Sper că dezvoltarea economică a României se va reflecta şi în piaţa voastră de gaze naturale.

FORMULĂ DE CALCUL

Preţul gazelor, rezultatul unui „consens”

Întrebat dacă o mai mare apropiere economică şi politică între Bucureşti şi Moscova ar putea conduce la gaze mai ieftine pentru noi, vicepreşedintele Gazprom, Alexander Medvedev, susţine că preţul gazelor plătit la graniţa României depinde doar de formula de preţ din contractele pe termen lung, influenţate de obicei de cotaţia petrolului.

„De fapt, formula de preţ este rezultatul consensului dintre vânzător şi cumpărător, din moment ce stabilitatea şi predictibilitatea furnizării, a cererii şi a preţurilor satisface interesul fiecăruia. Ori cum, o mai mare cooperare în domeniul energiei dintre Gazprom şi România poate duce la multe alte avantaje pentru România, precum posibila participare la South Stream”, a afirmat Medvedev.

Date fiind cotaţiile încă reduse ale petrolului, reprezentantul Gazprom se aşteaptă ca şi preţul gazelor să se menţină în perioada următoare la niveluri mai joase.

„Dar dacă aceste niveluri vor reduce şi preţurile pentru consumatorii finali din România depinde de distribuitorii locali”, a declarat acesta. În ceea ce priveşte proiectul de construire, împreună cu Romgaz, a unor depozite de gaz în România, el spune că volumul ce poate fi înmagazinat va depinde de condiţiile geologice şi economice.

Întrebat dacă în depozitele comune se va înmagazina şi gaz din România, Medvedev menţionează că „de unde şi cât de mult gaz va veni sunt lucruri care vor depinde exclusiv de factorii economici”. Despre consumul afectat de criză, el susţine că, din calculele lor, piaţa europeană îşi va reveni până în 2012.