Reziduurile periculoase aduse și procesate ilegal în județ, în urmă cu mai bine de un an, nu au mai fost luate de chinezi, pe motiv că au o concentrație prea mare de plumb.

Au depozitat 700 de tone de deşeuri cu plumb în curtea unui imobil de pe strada Carpaţi din oraşul Hunedoara, 1.800 (după estimările proprietarului) sau 3.000 (după estimările deţinătorului spaţiului) într-o hală ce aparţine ArcelorMittal Hunedoara şi circa 1.000 de tone întrun alt depozit din Mintia (lângă Deva). Toate au fost descoperite în vara anului trecut şi sunt şi acum nemişcate.

Iniţial, Garda de Mediu Hunedoara a încercat să minimalizeze problema. Garda Naţională de Mediu a trimis, la rândul său, un control în zonă. Apoi s-au dispus măsuri, s-au aplicat amenzi, dar cea mai importantă problemă, îndepărtarea deşeurilor de zonele locuite şi depozitarea lor în condiţii de maximă siguranţă, nu este rezolvată nici acum.

Mai rău, poluarea ar putea fi şi mai gravă, deoarece, încă neoficial, se vorbeşte şi despre cantităţi însemnate de arsen pe care le-ar conţine mormanele de reziduuri. Poliţiştii şi procurorii au început de luni bune o anchetă penală în acest caz, pentru infracţiuni prevăzute de legislaţia de mediu, însă nu au comunicat până acum nicio concluzie.

FOTO: Populația este supusă riscului îmbolnăvirii, iar Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara și Garda Județeană de Mediu dau vina una pe cealaltă FOTO: CIPRIAN IANCU 

Scuzele Gărzii de Mediu

Comisarul-şef al Gărzii de Mediu Hunedoara, Bogdan Sever, a confirmat faptul că reziduurile sunt şi acum pe locaţiile iniţiale, însă nu a reuşit să dea o explicaţie convingătoare a situaţiei: „Noi, Garda de Mediu, am urmat toate procedurile legale. Acest lucru a fost confirmat ulterior şi de verificările făcute de Garda Naţională de Mediu. Deşeurile din incinta de pe strada Carpaţi urmau să fie exportate în China. Am înţeles că au venit chinezii, au luat din nou probe, le-au analizat şi au constatat că aveau o concentraţie de plumb de 26 – 27 la sută şi nu de 30 la sută, aşa cum se prevăzuse în contract, motiv pentru care nu le-au mai cumpărat. Garda de Mediu nu are procedură legală la dispoziţie pentru a face mai mult decât a făcut până acum. Agenţia pentru Protecţia Mediului este instituţia care ar fi trebuit să dispună mai clar termene şi măsuri. Noi am amendat firmele implicate de două ori. Valoarea totală a amenzilor depăşeşte 400.000 de lei. Unele firme au plătit jumătate din minimum în 48 de ore, apoi au contestat sancţiunile în instanţă, dar noi am avut câştig de cauză la instanţa de fond”.

APM Hunedoara: Garda nu şi-a făcut treaba

În replică, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Hunedoara, Georgeta Barabaş, spune că instituţia pe care o reprezintă nu poate stabili măsuri şi termene decât pentru depozitele autorizate, nicidecum pentru cele ilegale.

„Avem un depozit de deşeuri cu conţinut de plumb autorizat la Şoimuş. Aici suntem în procedură de conformare, pentru că autorizaţia emisă de noi a fost pentru 190 de tone, iar acolo sunt, de fapt, 1.500 de tone. Pentru celelalte depozite, două de la Hunedoara şi unul de la Mintia – Veţel, nu s-a solicitat autorizare. În acest caz, legea spune clar că Garda de Mediu este cea care trebuie să intervină, să impună măsurile necesare şi, bineînţeles, să aplice sancţiunile legale. Pentru asemenea situaţii, tot Garda trebuie să monitorizeze felul în care se îndeplinesc măsurile de conformare pe care le stabileşte”.

Multe vorbe, niciun rezultat

Deşeurile cu reziduuri de plumb, au fost aduse în Hunedoara, de la Copşa Mică, în octombrie – decembrie 2013, iar povestea a ieşit la iveală în vara anului trecut. Pe atunci, săptămânal, autorităţile dădeau asigurări că reziduurile vor fi mutate şi securizate în termen de două-trei săptămâni. A trecut un an şi nu s-a întâmplat nimic. Prefectura Hunedoara a anunţat ieri (miercuri) că, în urma unei discuţii cu ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu, s-a decis ca întreaga situaţie să fie supusă unor verificări ale Corpului de Control al Ministrului. „Solicitarea instituţiei noastre este întemeiată pe faptul că situaţia, deși foarte bine cunoscută de către cei care au obligaţia legală de a o gestiona, a rămas neschimbată, iar aceste reziduuri industriale constituie, în continuare, surse potenţiale de poluare pentru sol și apă”, se mai arată în comunicatul Prefecturii. O echipă mixtă, formată din reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Gărzii Naţionale de Mediu a mai făcut verificări şi anul trecut, în vară, dar atunci s-a concluzionat oficial că „toată lumea şi-a făcut treaba”, după cum se exprima la acea vreme un oficial local.