Forţele fidele regimului de la Tripoli dau semne că au întors cursul conflictului din Libia şi ameninţă să zdrobească revolta. Europa e divizată şi majoritatea liderilor UE refuză să susţină o intervenţie în sprijinul rebelilor şi a civililor loviţi de trupele lui Gaddafi, cu excepţia notabilă a Franţei şi Marii Britanii..

Zeci de oameni au murit în ultimele zile în Libia, pe măsură ce trupele colonelului Muammar Gaddafi, susţinute de raiduri aeriene şi de blindate, au atacat oraşele deţinute de rebeli şi au anunţat că intenţionează să înainteze spre Benghazi, bastionul opoziţiei.

Ajutorul solicitat de rebeli la UE se lasă aşteptat. Liderii europeni reuniţi ieri într-un Consiliu European extraordinar i-au cerut lui Gaddafi să plece de la putere, dar au subliniat că o intervenţie militară de orice fel în conflictul libian nu este oportună în acest moment, notează agenţiile internaţionale. Este şi poziţia României.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a susţinut în faţa liderilor UE necesitatea lansării de atacuri aeriene asupra bazelor militare ale forţelor lui Gaddafi, în cazul în care regimul va folosi arme chimice sau atacuri aeriene împotriva civililor, notează "The Guardian".

"Libia ar putea deveni a doua Somalie"

Liderul francez a spus că se bazează pe sprijinul Londrei în acest demers şi că orice intervenţie va debuta în orice caz doar după ce ONU, statele arabe şi opoziţia din Libia vor fi, de asemenea, de acord. El a insistat însă pe necesitatea ajutorului oferit opoziţiei, avertizând că, în caz contrar, "Libia ar putea deveni o a doua Somalie". Liderii francez şi britanic şi-au motivat susţinerea pentru o intervenţie fermă a Occidentului, reamintind masacrele civililor din Srebreniţa, Bosnia, sau genocidul din Rwanda. "Gândiţi-vă la Bosnia. Jurnaliştii s-au întrebat unde este Europa?", a spus Sarkozy, citat de EUObserver.

"Mulţi spun că trebuie să învăţăm lecţia din Irak. Dar trebuie deasemenea să învăţăm şi lecţia din Bosnia, din fosta Iugoslavie", a spus şi premierul britanic David Cameron. El a oferit şi exemplul Rwandei, înainte de a întreba: "Ce s-a întâmplat în alte părţi ale lumii când au existat discuţii, dar nu s-a acţionat?".   Parisul şi Londra au fost însă în minoritate.

Cancelarul german Angela Merkel a subliniat că statele UE sunt de acord că Gaddafi trebuie să plece de la putere şi că sancţiunile impuse regimului de la Tripoli arată că liderul libian nu mai poate conta pe sprijinul Europei. Cancelarul a apreciat însă că nu este momentul unei intervenţii militare în conflictul din ţara nord-africană şi a adăugat că este sceptică în privinţa instituirii unei zone de excludere aeriană, care ar avea rolul de a preveni atacurile aeriene ale trupelor lui Gaddafi asupra rebelilor. Liderii au decis în cele din urmă că vor examina toate opţiunile necesare pentru protejarea civililor din Libia. Alte voci din comunitatea internaţională se vor pronunţa azi - statele arabe se întâlnesc pentru a discuta pe tema instituirii unei zone de excludere aeriană în Libia.

"România nu susţine o intervenţie"

Preşedintele român Traian Băsescu s-a arătat împotriva unei intervenţii militare. "România nu susţine o soluţie militară în Libia. Considerăm că poate fi o eroare politică majoră. Eventuală instituire a no -fly zone, adică o intervenţie militară, nu poate fi făcută decât în condiţiile enunţate şi ieri de secretarul general al NATO. Una din condiţiile esenţiale, dacă va exista acoperirea legală, adică o decizie a Consiliului de Securitate, este să se facă cu participarea statelor arabe sau a unora dintre ele, a ligii arabe, şi ligii africane", a subliniat Băsescu. Până acum, Franţa a rămas singura ţară care a recunoscut Consiliul Naţional de Tranziţie, instituit de rebelii libieni, drept singurul guvern legitim al ţării. Ieri, aliaţii europeni s-au arătat deranjaţi de gestul lui Sarkozy. Premierul olandez Mark Rutte a declarat că mişcarea Franţei, care a recunoscut Consiliul Naţional de Tranziţie instituit de rebeli drept singurul guvern legitim libian, este una "nebunească". Şi Băsescu a adăugat că România a fost împotriva recunoaşterii Consiliului Național de Tranziție al Libiei (opoziția libiană-n.r.) , despre care a spus că nu poate avea decât ”maximum rangul de interlocutor”.

”Cât de credibil poate fi acest Consiliu când în fruntea lui se află fostul ministru de justiţie al lui Gaddafi? O fi credibil pentru alţii care au propus această recunoaştere, pentru noi nu”, a spus Băsescu.

Rebelii, în dificultate

În vreme ce Occidentul mai analizează încă următoarea mişcare, rebelii libieni se repliază şi încearcă să răspundă atacurilor trupelor lui Gaddafi. Lupte grele se duceau ieri în apropierea oraşelor Zawiya şi Ras Lanuf, controlate parţial de guvern. În plus, aviaţia regimului de la Tripoli a bombardat oraşele Uqaylah şi Brega.

Directorul serviciilor de informaţii din SUA, James Clapper, a estimat că rebelii vor fi în scurt timp învinşi de trupele guvernamentale, mult mai bine înarmate şi organizate. În ultimele zile, Gaddafi a cerut Occidentului să nu intervină, a ameninţat că va renunţa la lupta împotriva terorismului şi la eforturile pentru blocarea migraţiei africane spre Europa şi a acuzat Vestul că doreşte să pună mâna pe petrolul libian. În replică la gestul Franţei de a recunoaşte opoziţia, liderul de la Tripoli a rupt legăturile diplomatice cu Parisul şi a ameninţat că va dezvălui un secret care îl va compromite serios pe Sarkozy. În ciuda solicitărilor Occidentului, omul care a condus Libia timp de 42 de ani nu se grăbeşte să plece. "România nu susţine o soluţie militară în Libia. Considerăm că poate fi o eroare politică majoră. (...) Consiliul de la Benghazi (instituit de opoziţie - n.r.) nu poate avea decât maximum rangul de interlocutor. “ TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României