Occidentalii încearcă să lărgească „frontul democraţiilor” după agresiunea rusă asupra Ucrainei. Fie în Bavaria, unde a avut loc un G7, fie la Madrid, unde se deschide un summit al NATO.

G7 care se încheie în Bavaria, summitul NATO care începe marţi seara la Madrid şi, de fiecare dată, preşedintele Volodimir Zelenski, invitat de onoare prin videoconferinţă, cu eterna sa cămaşă kaki: războiul din Ucraina rămâne subiectul de îngrijorare major al liderilor occidentali, la fel ca şi impactul acestui atac asupra economiei ţărilor lor şi calibrarea răspunsului faţă de Rusia, scrie Christophe Lamfalussy în La Libre Belgique.

Cum sancţiunile contra Rusiei, ţară bogată în aur negru şi în gaz, nu par să frâneze dispozitivul militar al de Moscovei, G7 a examinat luni un mecanism neîncercat vreodată "pentru a plafona la nivel mondial preţul petrolului rusesc" potrivit unui înalt oficial de la Casa Albă. G7 confirmă de asemenea examinarea unui embargou pe importurile de aur rusesc.

Nu a fost luată nicio decizie, detaliile mai trebuie precizate.

Washingtonul, care este la comenzi, constată că sancţiunile împotriva petrolului au împins preţurile în sus. Planul ar fi să se lase petrolul rusesc să curgă pe pieţele mondiale, dar să se manipuleze preţurile în jos, în aşa fel încât ţări precum China sau India ar fi şi ele tentate să cumpere petrolul la preţul cel mai mic. Semn al voinţei de a deschide la maximum acest cenaclu al marilor puteri occidentale, liderii din India, Argentina, Senegal, Indonezia şi Africa de Sud au fost invitaţi de G7 la poalele Alpilor bavarezi.

Un "front al democraţiilor"

A doua etapă: toţi liderii G7 sunt aşteptaţi marţi seara la Madrid pentru a se întâlni cu cei 30 de aliaţi din NATO. Japonia, care nu este membră a Alianţei, a fost invitată pentru prima dată, la fel ca şi Coreea de Sud, Australia şi Noua Zeelandă. Astfel se construieşte un "front al democraţiilor" pentru a încerca să izoleze Rusia în vreme ce luptele continuă în estul Ucrainei.

Luni, secretarul general Jens Stoltenberg a amintit o răsturnare completă a alianţelor: în 2010, preşedintele rus Dmitri Medvedev a participat la summitul NATO de la Lisabona şi aliaţii au adoptat un concept strategic în care Rusia era considerată "un partener strategic".

Invadarea Crimeii de către Rusia în 2014 a schimbat tot.

La Madrid, aliaţii vor adopta un nou concept strategic care "va spune clar că Rusia reprezintă o ameninţare directă pentru securitatea noastră, valorile noastre şi ordinea internaţională", a spus dl Stoltenberg. Documentul de câteva pagini a fost rescris de cel puţin şapte ori înainte de summit. Unele ţări doresc ca uşa dialogului să rămână deschisă cu Moscova, în timp ce altele - Statele Unite în special - estimează că China va deveni problema numărul unu. Riscuri de aliniere strategică între Moscova şi Beijing sunt luate în calcul şi trezesc teamă.

La summitul lor, aliaţii îşi vor transforma forţa de reacţie şi vor spori la "mult peste 300.000" de oameni trupele lor gata să intervină pe flancul estic în cazul în care războiul din Ucraina s-ar extinde într-o ţară NATO. La cererea ţărilor baltice, unele dintre brigăzile multinaţionale deja desfăşurate cu un efectiv de o mie de soldaţi vor trece la statutul de batalion, cu 3.000 -5.000 de soldaţi. NATO intenţionează de asemenea să repartizeze în ţări ca Germania material şi unităţi ce ar putea fi rapid desfăşurate în ţările ce au frontieră cu Rusia.

"Ansamblul acestor măsuri constituie cea mai mare remaniere a descurajării noastre şi apărării colective de la războiul rece încoace", a prezis dl Stoltenberg. "Şi pentru asta, va trebui să investim mai mult".

2%, "nivelul minim"

Cu această ocazie, NATO îşi prezintă estimările privind cheltuielile militare ale aliaţilor în 2022, în care apare că Belgia va fi întotdeauna pe ultimele poziţii, cu 1,18% din PIB, înaintea Spaniei şi Luxemburgului, aflaţi pe ultimele locuri. NATO consideră că obiectivul de 2% fixat în 2014  nu mai este "un plafon", ci un "nivel minim" din cauza invadării Ucrainei.

Partidele coaliţiei au ajuns la un compromis fragil săptămâna trecută, cu promisiunea că Belgia va atinge obiectivul de 2% în 2035 printr-o creştere graduală a cheltuielilor militare. În opinia opoziţiei nu este decât o "intenţie". În cea a premierului De Croo, este "planificat". (Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR)